Un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România descrie țara ca fiind o destinație mixtă pentru investitori. Deși piața este considerată deschisă, cu forță de muncă calificată și o poziție strategică, raportul evidențiază dificultăți majore legate de corupția răspândită și de imprevizibilitatea sistemului de justiție. Autoritățile americane subliniază că problema nu este ostilitatea față de investitori, ci instabilitatea regulilor și slăbiciunea procesului de implementare a legislației.
Corupția reprezintă o provocare continuă, conform instituției americane, iar investitorii au raportat probleme atât în rândul autorităților, cât și în mediul de afaceri. Cele mai frecvente plângeri vizează serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Această percepție este susținută de datele Eurobarometrului din perioada ianuarie-februarie 2025, care indică faptul că 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția larg răspândită, un nivel mult mai ridicat decât media UE de 63%.
Sectorul energetic este identificat ca fiind deosebit de vulnerabil la modificările legislative frecvente și neprevăzute, inclusiv în domeniul fiscalității. Raportul menționează impozitul pe profitul excepțional, instituit în 2018 și modificat în 2022, care se aplică atât producătorilor de gaze onshore, cât și celor offshore. Aceștia trebuie să plătească redevențe bazate pe prețul de la Hub-ul Central European de Gaz din Viena (CEGH), într-un context de reglementări care pot schimba peisajul economic în mod imprevizibil.
Guvernul a introdus taxe pe profiturile neașteptate ale producătorilor de gaze și energie, adesea fără o consultare publică semnificativă sau evaluări de impact. În aprilie 2025, a fost instituită o taxă specială pe construcții, de 0,5% pentru construcțiile private terestre și 0,25% pentru activele controlate de stat. De asemenea, legislația permite guvernului să verifice transferurile de contracte petroliere către companii din afara UE, evaluând dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
Investițiile care implică autorități publice sunt descrise ca fiind mai complicate decât asocierile cu companii private. Tranzacțiile de amploare care implică statul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale. Această fragmentare instituțională și interferența intereselor economice stabilite complică procesul de intrare pe piață pentru actorii externi care doresc să opereze în România.
Contextul economic al României este marcat de o serie de reglementări și investiții majore care influențează stabilitatea pieței. În timp ce anumite proiecte de infrastructură sau de sănătate primesc finanțări internaționale, precum cele de la BEI, sectorul energetic rămâne supus unor plafoane de preț și unor mecanisme de reglementare a marjelor pentru producători și furnizori, care vor fi aplicate în perioada 2026-2027.