Radu Marinescu a publicat vineri, pe rețeaua socială Facebook, o serie de argumente prin care susține programul de reformă a Justiției. Acesta a declarat că documentul programatic a fost construit pe principiile clarității, conciziei și esențialității, utilizând un limbaj simplu și accesibil pentru a facilita înțelegerea propunerilor. Mesajul său vizează justificarea direcțiilor de acțiune propuse pentru modernizarea sistemului judiciar din România.
Programul de reformă vizează o serie de direcții strategice, inclusiv simplificarea și modernizarea instituțională, alături de asigurarea finanțării corespunzătoare a sistemului judiciar. Radu Marinescu a menționat că documentul include și măsuri pentru asigurarea personalului necesar, utilizarea noilor tehnologii, îmbunătățirea statutului profesional al angajaților din justiție și dezvoltarea infrastructurii. Aceste 79 de măsuri sunt menite să stabilească principalele direcții de acțiune pentru întregul sistem.
În ceea ce privește criticile referitoare la combaterea corupției și funcționarea sistemului, Radu Marinescu a recomandat criticilor o analiză atentă a măsurilor incluse, citând în special măsura M13. Această măsură specifică vizează accelerarea implementării recomandărilor din Raportul privind statul de drept pentru anul 2026 referitor la România. Prin această acțiune, se urmărește îmbunătățirea legislației justiției pe baza evaluărilor și consolidarea cadrului de combatere a corupției.
Radu Marinescu a criticat abordarea adversarilor politici, acuzându-i că utilizează demagogia în locul unei analize riguroase a argumentelor. „Știu că în lupta politică cei care ne atacă pun preț doar pe demagogie, dar eu totuși cred în triumful final al argumentului”, a transmis acesta. El a subliniat că, în cadrul dezbaterilor privind reforma Justiției, argumentarea și analiza concretă a măsurilor ar trebui să prevaleze în fața retoricii politice.
Documentul propus de Radu Marinescu acoperă un spectru larg de necesități, de la organizarea instituțională și resursele umane până la adaptarea la noile tehnologii. Susținătorul reformei afirmă că prevederile incluse răspund direct preocupărilor legate de integritatea sistemului și de eficiența actului de justiție. Obiectivul final este ca aceste direcții de acțiune să permită o modernizare reală a proceselor judiciare din țară.
Dezbaterea privind reformele instituționale în România are loc într-un context în care evaluările europene privind statul de drept sunt esențiale pentru alinierea legislației naționale la standardele comunitare. Implementarea recomandărilor internaționale și consolidarea sistemului de combatere a corupției reprezintă piloni centrali pentru stabilitatea instituțională și pentru creșterea încrederii publice în sistemul de justiție.