Ministrul Justiției, Radu Marinescu, din Cabinetul Luca Niculescu, a anunțat miercuri că există posibilitatea de a ajunge la un acord pentru plata eșalonată a restanțelor salariale datorate judecătorilor și magistraților. Această măsură vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv ca statul să achite drepturi salariale în valoare de 5 miliarde de lei. Decizia instanței supreme impune executarea unor hotărâri judecătorești care vizează personalul din sistemul de justiție.
Radu Marinescu a explicat că problema a survenit în perioada Guvernului Bolojan, când nu au mai fost achitate două dintre tranșele care prevedeau etapizarea plății sumelor datorate prin hotărâri judecătorești. Deși un astfel de acord de eșalonare ar fi existat și anterior, acesta nu a fost respectat de premierul demis. În prezent, există un debit considerabil aferent unor hotărâri judecătorești care sunt definitive, irevocabile și executorii, reprezentând o creanță constituită în timp.
Pentru a găsi o soluție, ministrul a declarat că va urma un dialog între reprezentanții guvernului și magistrați, subliniind necesitatea ca puterile în stat să comunice corect. Radu Marinescu a menționat că analiza trebuie realizată rapid și responsabil, deoarece hotărârile judecătorești sunt deja exigibile. El a susținut că există rezonabilitate de ambele părți în procesul de negociere și că urmează să se determine perspectivele concrete de acțiune pentru achitarea acestor sume.
În cadrul declarațiilor sale, ministrul a criticat poziția lui Bolojan, care a folosit termeni precum „nesimțiți” sau „imorali” la adresa magistraților. Radu Marinescu a susținut că, atâta timp cât aceștia își îndeplinesc datoria în mod obiectiv și corect, trebuie remunerați corespunzător, la fel ca orice altă categorie socio-profesională. El a precizat că aceste litigii legate de drepturi salariale nu îi vizează doar pe magistrați, ci afectează numeroase categorii de profesioniști din țară.
Decizia ICCJ, anunțată la data de 15 august, a respins recursul Guvernului în procesul prin care instanța supremă a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor. Suma de aproximativ 5 miliarde de lei este destinată judecătorilor și personalului auxiliar din Justiție. Având în vedere această datorie, aplicarea penalităților de 1% ar putea însemna, teoretic, suma de 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere în plata sumelor.
Executarea acestei decizii presupune o analiză atentă a bazelor de calcul și a procedurilor de executare, în raport cu dispozitivul hotărârii definitive. Situația debitelor salariale din sectorul public reprezintă o problemă juridică complexă, deoarece restanțele acumulate pot genera costuri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat prin aplicarea penalităților de întârziere prevăzute de lege.