Radu Marinescu, nominalizat pentru funcția de ministru la Justiție, a declarat că procesul de reformă a sistemului judiciar nu trebuie realizat prin demagogie sau prin tentative de subordonare a instituțiilor. Acesta, care a mai deținut acest portofoliu înainte de retragerea PSD din Guvernul Bolojan, subliniază necesitatea unei colaborări strânse cu sistemul judiciar existent. Obiectivul declarat este construirea unei justiții independente, eficiente și predictibile pentru cetățeni.
Ministrul nominalizat a menționat că a colaborat eficient cu premierul desemnat Luca Niculescu în cadrul eforturilor naționale de aderare la OCDE. Radu Marinescu a punctat că, în anul 2025, Ministerul Justiției a avut un rol decisiv în obținerea unor avize esențiale legate de integritate și anticorupție. Această experiență anterioară este prezentată ca o bază pentru continuitatea acțiunilor de guvernare necesare în perioada următoare.
Radu Marinescu afirmă că, după o carieră juridică de 30 de ani și un mandat anterior la Ministerul Justiției, nu are nevoie de o perioadă de acomodare. El susține că multe proiecte au stagnat odată cu plecarea sa din minister și intenționează să relucreze programul de guvernare. Acesta include un set de 79 de măsuri care sunt descrise de acesta drept direcții ferme de acțiune, expuse într-un mod clar și concis.
Printre principalele direcții de reformă se numără înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor și reorganizarea instituțională a unor entități precum MJ, ANP, DNP, ANC și ANABI. Planul vizează și degrevarea organelor judiciare prin utilizarea inteligenței artificiale pentru proceduri mai rapide. De asemenea, se propune implementarea strategiilor naționale pentru anticorupție și aplicarea recomandărilor din raportul privind Statul de Drept (Rule of Law).
Alte măsuri prevăzute în programul de 79 de puncte vizează eficientizarea mecanismului de finanțare a instituțiilor și reforma hărții judiciare pentru reducerea costurilor. Radu Marinescu pune accent pe soluționarea deficitului de personal care afectează ecosistemul judiciar și pe întărirea profesiilor precum avocații, notarii sau executorii. Aceste acțiuni sunt prezentate ca fiind necesare pentru a asigura o justiție promptă și corectă.
Procesul de reformă a justiției în România este un subiect constant în dezbaterea politică, fiind strâns legat de respectarea standardelor europene de Stat de Drept. Deciziile privind structura instituțională și independența magistraților sunt monitorizate atent de partenerii internaționali, în special în contextul proceselor de integrare în organizații economice și politice globale.