Radu Marinescu a declarat miercuri, imediat după preluarea funcției de ministru al Justiției, că intenționează stabilirea unor termene ferme pentru implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare. Obiectivul principal vizează transformarea structurilor actuale într-un sistem mai eficient, prin aplicarea unor direcții de acțiune clare. Această etapă urmează procesului de predare-primire desfășurat între ministrul interimar Cătălin Predoiu și subsecretar, marcând începutul unei perioade de restructurări instituționale.
În cadrul unei ședințe cu Consiliul colegiului de conducere al Ministerului Justiției, Radu Marinescu a prezentat către toți directorii și subordonații cele 79 de direcții de acțiune. Acestea reprezintă punctele esențiale ale programului de guvernare, iar ministrul a subliniat necesitatea asumării fiecărei componente în procesul de reformă. Discuțiile au vizat atât problemele cu caracter urgent identificate în perioada interimatului, cât și stabilirea unor calendar de implementare pentru proiectele de modificare a instituției.
O componentă majoră a planului de reorganizare vizează reducerea cheltuielilor bugetare și optimizarea funcționării direcțiilor ministeriale. Radu Marinescu a susținut că reorganizarea este necesară pentru a echilibra schematica de personal și pentru a elimina incertitudinea în care au lucrat angajații anterior. Prin aceste măsuri, ministerul urmărește să realizeze economii semnificative, corectând în același timp deficiențele de gestionare a resurselor umane și financiare care au afectat plătile în trecut.
Reforma instituțională include și crearea unei agenții naționale dedicate protecției victimelor infracțiunilor, pentru a uniformiza politicile publice de sprijin. Totodată, se propune o restructurare a Agenției pentru Cetățenie, cu scopul de a reduce stocul considerabil de dosare și de a readuce activitatea în parametri normali. Ministerul dorește ca aceste schimbări să răspundă creșterii nivelului de infracționalitate din societate, oferind un răspuns instituțional mai coordonat.
În domeniul executării pedepselor, ministrul propune unificarea Administrației Naționale a Penitenciarelor cu Direcția de Probațiune. Această fuziune ar putea duce la crearea unei singure agenții naționale sau la administrarea de către Agenția Națională pentru Executarea Pedepselor, pentru a aborda unitar reinserția socială. Unificarea este justificată prin necesitatea de a concentra eforturile de personal și de a reduce costurile operaționale prin utilizarea unei formule administrative comune.
Procesul de reformă a Ministerului Justiției se înscrie într-un context de ajustare a mecanismelor de administrare publică și a gestionării resurselor statului. Deciziile privind reorganizarea agențiilor și unificarea structurilor de subordonare directă sunt esențiale pentru stabilitatea instituțională și pentru capacitatea de răspuns a statului în fața provocărilor juridice și sociale actuale.