Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Propuneri de dezincriminare a deținerii de droguri pentru consum: riscuri juridice și lipsa serviciilor de tratament

Analiza fostului judecător Ciprian Coadă avertizează că înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi ar putea fi riscantă fără o rețea de prevenire funcțională.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Propuneri de dezincriminare a deținerii de droguri pentru consum: riscuri juridice și lipsa serviciilor de tratament
Foto: Adevărul

Un nou proiect propune modificarea regimului juridic aplicat deținerii de droguri destinate consumului propriu în România. Proiectul vizează transformarea anumitor fapte, care în prezent sunt infracțiuni, în contravenții sancționate exclusiv cu amenzi. Această schimbare ar include și fapta de a introduce în țară substanțe pentru consum personal. Deși consumul de droguri nu este pedepsit penal în prezent, deținerea sau cumpărarea acestora constituie fapte sancționate de lege.

Expertul Ciprian Coadă, fost judecător la Curtea de Apel Constanța, subliniază că această dezincriminare nu trebuie confundată cu legalizarea substanțelor. Totuși, el avertizează că o relaxare a regimului sancțiunilor ar putea deschide discuții ulterioare privind legalizarea drogurilor. Analiza ridică semne de întrebare privind modul în care vor fi gestionate dosarele penale deja deschise și ce proceduri vor fi aplicate pentru confiscarea substanțelor în cadrul noilor reguli propuse.

O problemă majoră identificată în proiect este dificultatea de a diferenția între un consumator și un traficant. Proiectul nu stabilește praguri cantitative clare pentru a delimita drogurile deținute pentru consum de cele destinate vânzării. Deoarece cantitatea nu oferă un răspuns cert, factori precum tipul substanței, concentrația sau împrejurările sunt esențiale. Lipsa unor reguli precise ar putea permite persoanelor implicate în trafic să invoce consumul propriu pentru a evita răspunderea penală.

În ceea ce privește aspectul social, Ciprian Coadă critică lipsa unei rețele de servicii de prevenire și tratament. România nu dispune de resurse suficiente pentru combaterea dependenței și pentru reintegrarea socială a persoanelor afectate. Înlocuirea răspunderii penale cu amenzi, fără dezvoltarea unor mecanisme de asistență, ar putea lăsa nerezolvată problema centrală a consumului. Eficacitatea accesului la evaluare și tratament rămâne o provocare, având în vedere că acestea se bazează pe acordul persoanei.

Specialistul nu susține că pedeapsa penală este singura soluție, dar argumentează că statul trebuie să ofere alternative funcționale înainte de orice relaxare. Miza principală a dezbaterii vizează protecția sănătății publice și a persoanelor vulnerabile. Sancțiunile ar trebui combinate cu măsuri de asistență și recuperare, însă în prezent infrastructura de sprijerin pentru dependenți pare insuficientă pentru a susține o schimbare de asemenea amploare la nivelul legislației penale.

În cadrul sistemului juridic românesc, distincția dintre infracțiune și contravenție este fundamentală pentru aplicarea sancțiunilor și pentru gestionarea dosarelor de către autorități. În prezent, legislația penală tratează deținerea de droguri ca pe o infracțiune, ceea ce implică proceduri de anchetă și pedepse mai severe decât amenzile administrative. Evoluția acestui cadru legal depinde de capacitatea instituțiilor de a implementa măsuri de prevenire și de a asigura tratament medical adecvat.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Justiție