Adrian Toni Neacșu a lansat o propunere pentru ca încălcarea Constituției să fie sancționată prin legea penală. Fostul magistrat susține că actualele mecanisme de protejare a legii fundamentale sunt insuficiente pentru statul de drept. Această inițiativă a apărut în urma unei dezbateri difuzate luni seară pe Realitatea Plus, în emisiunea Ancăi Alexandrescu, unde un telespectator a semnalat lipsa unor sancțiuni penale specifice pentru încălcarea normelor constituționale.
Conform argumentelor prezentate de Adrian Toni Neacșu, supremația Constituției este în prezent doar declarată, nefiind apărată prin mijloace de drept penal. El consideră că protecția actuală se bazează exclusiv pe mijloace politice, ceea ce este insuficient. Avocatul susține că sistemul juridic românesc trebuie să respecte ierarhia normelor, în care Constituția se află deasupra tuturor celorlalte acte normative, fiind astfel cea mai apărată lege din stat.
O soluție legislativă avansată de Adrian Toni Neacșu presupune introducerea unei agravante pentru încălcarea directă a Constituției în cadrul infracțiunii de abuz în serviciu. El argumentează că, la fel cum există consecințe deosebit de grave pentru anumite infracțiuni, astfel de circumstanțe ar trebui să penalizeze mai sever funcționarii care încalcă legea fundamentală. În viziunea sa, abuzul de principiu constituțional reprezintă distrugerea ordinii constituționale.
Propunerea ridică și întrebări privind rolul Curții Constituționale în apărarea literei Constituției. Adrian Toni Neacșu pune în discuție dacă apărarea legii fundamentale trebuie lăsată exclusiv în mâinile Curții Constituționale, care ar putea exercita un monopol arbitrar, sau dacă aceasta trebuie apărată prin toată puterea statului, inclusiv prin legea penală. El subliniază că nerespectarea unui principiu constituțional poate avea consecințe mult mai grave decât nerespectarea unei obligații administrative.
Implementarea unei astfel de măsuri ar necesita modificarea legislației penale pentru a permite sancționarea faptelor care implică încălcări ale obligațiilor constituționale. Totuși, acest proces ar impune o delimitare clară între deciziile politice și faptele penale. Conform principiului legalității incriminării, orice infracțiune trebuie definită suficient de clar, pentru a evita interpretările arbitrare ale puterii, o preocupare menționată și de Comisia de la Veneția.
În prezent, Constituția României stabilește la articolul 1 alineatul (5) că respectarea legilor și a supremației Constituției este obligatorie. Curtea Constituțională este desemnată la articolul 142 drept garant al supremației Constituției, având atribuții de control al constituționalității legilor. Deși actuala legislație penală sancționează anumite fapte care afectează ordinea constituțională, nu există o incriminare generală și autonomă pentru orice încălcare a legii fundamentale.