Guvernul condus de Luca Niculescu a depus la Parlament lista cu componența viitorului Executiv și programul de guvernare, document necesar pentru obținerea votului de învestitură. Printre principalele direcții de acțiune pentru domeniul justiției se numără modernizarea statului și eficientizarea funcționării sistemului judiciar. Cabinetul propune o colaborare loială cu instituții precum CSM, ICCJ, MP, INM, SNG și Inspecția judiciară, vizând îmbunătățirea cadrului legal și a proceselor de justiție.
Un obiectiv central vizează îmbunătățirea criteriilor obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la funcții de conducere și grade profesionale superioare. Această măsură va fi implementată prin cooperarea instituțională, urmând să influențeze modul în care acești profesori accesează poziții de management. Totodată, guvernul plănuiește o reevaluare a hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, acțiune menită să optimizeze actul de justiție și să asigure o distribuție mai eficientă a resurselor.
Digitalizarea reprezintă un pilon fundamental al programului, cu un accent pus pe dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială în sistemul judiciar. Guvernul propune utilizarea AI pentru accelerarea redactării încheierilor de ședință și a altor acte procedurale care consumă timp, oferind astfel asistență magistraților. Planul include și dezvoltarea justiției digitale, soluționarea litigiilor la distanță și modernizarea infrastructurii hardware și software, asigurând astfel o interconectare mai rapidă între sistemele informatice ale Ministerului Justiției.
În ceea ce privește infrastructura și resursele, programul prevede proiecte de construcție de penitenciare și sedii de judecătorii, finanțate parțial prin Banca Mondială. Se urmărește creșterea capacității sistemului penitenciar prin realizarea de mii de locuri noi de cazare până în 2028. De asemenea, Ministerul Justiției, care va fi condus de Radu Marinescu, va gestiona reorganizarea instituțională a unor entități precum Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Națională de Probațiune și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Protecția victimelor și recuperarea activelor sunt alte priorități legislative menționate în documentul oficial. Guvernul propune înființarea și operaționalizarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor (ANPV) pentru a asigura un cadru unitar de protecție. În paralel, va fi adoptată Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2026-2030. Guvernul promite, de asemenea, luarea măsurilor necesare pentru accelerarea implementării recomandărilor din Rapoartele anuale privind statul de drept.
Evoluția sistemului de justiție din România este strâns legată de respectarea standardelor europene și de implementarea reformelor prevăzute în PNRR. Aceste procese de modernizare vizează nu doar infrastructura fizică, ci și adaptarea legislației la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a CEDO. Obiectivul final este asigurarea sustenabilității reformelor și a unei celerități judiciare care să susțină atât dreptul la apărare, cât și dezvoltarea mediului de afaceri.