Procurorul CSM, Claudiu Sandu, a emis un semnal de alarmă împotriva proiectului de lege care vizează dezincriminarea consumului de droguri. Acesta susține că o astfel de schimbare legislativă ar putea avea efecte devastatoare asupra societății românești. Sandu subliniază că procesul de trecere de la consumul de droguri ușoare la cele de mare risc este o realitate care alimentează direct rețelele de trafic.
Conform declarațiilor sale, dinamica fenomenului a fost modificată radical de evoluția tehnologică și de noile mijloace de comunicare securizate. Procurorul avertizează că, în prezent, orice consumator poate deveni peste noapte un distribuitor, transformându-se astfel în traficant. Acest lucru face ca identificarea marilor grupări să fie extrem de dificilă, deoarece distribuția nu mai urmează doar modelele tradiționale de organizare a marilor carteli.
Un alt argument central invocat de Claudiu Sandu este riscul imens de corupție pe care sumele uriașe de bani generate de trafic îl reprezintă. Acesta menționează că aceste fonduri pot fi utilizate pentru a mitui politicieni, magistrați sau lucrători din cadrul poliției. Într-un context în care România este considerată una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, dezincriminarea ar putea facilita aceste influențe nelegale.
În ceea ce privește argumentul suprapoverii parchetelor, procurorul CSM consideră că aceasta nu trebuie să fie un motiv pentru schimbarea legii. Deși recunoaște existența unei supraîncărcări a structurilor care luptă cu acest flagel, el susține că autoritățile pot prioritiza dosarele care implică marii traficanți. Astfel, gestionarea resurselor limitate nu ar trebui să justifice o relaxare a regimului de sancționare a consumului.
Analizele recente privind activitatea DIICOT în Portul Constanța evidențiază dificultățile autorităților în controlul fluxurilor de substanțe interzise. În ultimul sfert de secol, cantitatea totală de droguri capturată în acest punct strategic a fost de 20,46 tone. La acest total se adaugă 16 tone de pulpă de fructe din Ecuador care conțineau cocaină, însă cantitatea exactă de substanță interzisă rămâne necunoscută.
Problematica traficului de droguri prin porturi este o temă de securitate majoră în Europa, fiind utilizate rute balcanice pentru transportul substanțelor din Asia către Uniunea Europeană. În comparație cu porturile europene precum Rotterdam sau Anvers, unde confiscările de cocaină ating zeci de tone în perioade scurte, nivelul de interceptare din Portul Constanța este considerat critic de experți.