Procurorul Claudiu Sandu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a reacționat la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor sume restante către magistrați. Acesta a calificat hotărârea ca fiind una „istorică”, menționând că aceasta a pus în fața magistraților români o oglindă. Procurorul a subliniat că, prin această decizie, nu mai pot fi păcălite instanțele europene de justiție, considerând că momentul este, din păcate, prea târziu.
În urma acestei decizii, Claudiu Sandu a ridicat o întrebare privind posibila intervenție a Secției pentru judecători a CSM. Acesta se întreabă dacă instituția va sesiza Inspecția Judiciară pentru a iniția anchete împotriva celor șapte judecători de la CEDO care au pronunțat, în unanimitate, hotărârea. Procurorul a amintit că, în trecut, când a criticat independența justiției, Secția pentru judecători a decis să îl sesizeze pe el la Inspecția Judiciară.
Analizând conținutul deciziei, procurorul a observat o critică voalată la adresa Curții Constituționale, ceea ce consideră un semnal de alarmă pentru seriozitatea justiției din România. El a menționat că hotărârea „Pușcașu și alții împotriva României” prezintă un tablou sumbru asupra statului de drept. Conform lui Sandu, în acest context, interesul financiar pare să fi depășit imperativul unei justiții eficiente, existând situații în care anularea probelor este preferată judecății pe fond.
Claudiu Sandu a punctat că instanțele naționale par să fi depășit rolul lor de interpretare a legii, intrând în sfera competențelor puterilor legislative și executive. El a explicat că CEDO a subliniat faptul că judecătorul național nu trebuie să se substitute autorităților în alegerea politicilor bugetare sau a priorităților de cheltuieli. Această situație generează o tensiune între puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, afectând echilibrul instituțional.
Un alt aspect criticat de procuror este riscul de conflict de interese atunci când magistrații pronunță soluții care le afectează direct remunerația. Claudiu Sandu a notat că jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au reconfigurat cadrul juridic al salariilor. Participarea judecătorilor la adoptarea unor decizii care le ating interesul patrimonial personal este susceptibilă să genereze semne de întrebare privind imparțialitatea exercitată în funcția judiciară.
Decizia CEDO vine într-un context în care statul român trebuie să gestioneze constrângeri economice și bugetare dificile. Curtea a concluzionat că, deși amânarea unor datorii certe poate fi justificată pentru un guvern care aplică măsuri de limitare a datoriei publice, neexecutarea hotărârilor judecătorești nu este întotdeauna justificată. Această problemă de moralitate este accentuată de faptul că deciziile ICCJ par să fie contrare practicii europene.