Parchetul General a transmis un punct de vedere prin care își exprimă poziția nefavorabilă față de proiectul de lege depus în Parlament. Inițiativa legislativă propune înlocuirea pedepsei cu închisoarea pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu cu o amendă contravențională, cu valori cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei. Procurorul general Cristina Chiriac a subliniat că această modificare a regimului sancționator nu reprezintă o soluție oportună în contextul social și infracțional actual.
Instituția avertizează că o relaxare a sancțiunilor ar putea duce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor. Ministerul Public argumentează că consumul de droguri este o problemă majoră de sănătate publică, ale cărei consecințe afectează familiile, comunitățile, dar în special minorii și tinerii. Procurorii susțin că o schimbare de acest tip, realizată fără studii de impact și fără mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog.
Un alt argument central vizează legătura dintre consumatori și rețelele de trafic, deoarece cererea de droguri contribuie la susținerea economică a pieței ilicite. Parchetul General menționează că deținerea substanțelor nu poate fi privită doar ca o conduită individuală, fiind strâns legată de mecanismele de aprovizionare și distribuție. Activitățile de achiziționare pot servi drept puncte de plecare pentru identificarea distribuitorilor, iar diferențierea dintre consumator și traficant nu justifică diminuarea generalizată a răspunderii penale.
În ceea ce privește instrumentele juridice existente, procurorii susțin că reglementarea actuală permite deja diferențierea tratamentului în funcție de natura substanțelor și de gravitatea faptei. Parchetul General consideră că diminuarea limitelor de pedeapsă nu este singura sau cea mai eficientă metodă de a evita consecințele penale disproporționate. De asemenea, s-a avertizat că o intervenție legislativă ce urmărește doar reducerea sancțiunilor poate genera dificultăți de aplicare și poate diminua eficiența răspunsului judiciar.
Ministerul Public pledează pentru menținerea unui cadru penal coerent, susținând că persoanele dependente trebuie să beneficieze de acces la servicii medicale și reintegrare socială. Totuși, procurorii subliniază că orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu trebuie să însemne renunțarea la sancțiunile penale. Instituția propune ca măsurile de tratament și cele penale să funcționeze concomitent, asigurând astfel o separare clară între consumatori și traficanți.
Proiectul de lege, semnat de Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Cătălin-Daniel Fenechiu, a generat controverse semnificative în spațiul public. Pe lângă opoziția Parchetului General, Patriarhia Română și-a exprimat îngrijorarea față de această reformă care propune deținerea de droguri pentru consum propriu ca fapt contravențional. Criminologul Vlad Zaha a descris inițiativa ca fiind una dintre cele mai ample modificări ale legislației drogurilor din istoria democratică a țării.