Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat deschiderea unei cauze penale referitoare la anularea alegerilor prezidențiale desfășurate în decembrie 2024. Secția de urmărire penală din cadrul instituției gestionează acest dosar ca urmare a unui volum semnificativ de sesizări primite în acest context. Decizia de a începe ancheta a fost luată oficial la data de 27 iulie 2026, conform comunicatului emis de Parchetul General.
Ancheta a fost declanșată după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri legate de anularea scrutinului prezidențial din anul 2024. Parchetul General a precizat că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie conform Codului de procedură penală. Instituția a menționat însă că, din cauza caracterului nepublic al urmăririi penale, nu pot fi furnizate detalii suplimentare despre stadiul actual al cercetărilor efectuate de procurori.
Plângerile depuse în cadrul acestui dosar vizează, conform informațiilor disponibile, un număr de 60 de făptuitori. Printre persoanele menționate în acest context se numără fostul președinte Klaus Iohannis și fostul premier Marcel Ciolacu. Organizația „Valul Democrației”, care se declară a fi apolitică, a avut un rol activ în acest proces, încurajând cetățenii să depună plângeri și oferind informații despre evoluția dosarului în fața publicului.
Cercetările se concentrează pe o listă extinsă de infracțiuni, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat și infracțiuni contra umanității. Procurorii verifică, de asemenea, aspecte legate de abuz în serviciu, complicitate la uzurparea funcției și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dosarul include și acuzații de dare de mită, precum și represiune nedreaptă, toate fiind încadrate la articole specifice din Codul penal.
Ancheta vizează evenimentele care au dus la decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale. După primul tur de scrutin, Călin Georgescu și Elena Lasconi se calificaseră în turul al doilea, însă decizia CCR a împiedicat desfășurarea acestei etape a votului. Această anulare a procesului electoral a generat o serie de contestări juridice care au ajuns, în final, în atenția Secției de urmărire penală a Parchetului General.
Această procedură juridică intervine după ce procesul electoral din 2024 a fost marcat de o decizie de anulare a turului al doilea de către autoritatea constituțională. Decizia Curții Constituționale a fost o reacție la rezultatele consemnate în primul tur de vot, afectând direct dreptul de vot al cetățenilor. Acum, Parchetul General analizează dacă faptele care au dus la această situație constituie infracțiuni pedepsite de lege.