Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un punct de vedere oficial prin care își exprimă poziția nefavorabilă față de o inițiativă legislativă ce vizează modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu. Instituția consideră că diminuarea semnificativă a sancțiunilor penale nu reprezintă o soluție legislativă oportună în contextul social și infracțional actual. Conform comunicării, această propunere riscă să slăbească instrumentele de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor în România.
Argumentul principal vizează protecția sănătății publice și a persoanelor vulnerabile, precum minorii și tinerii, ale căror vieți sunt afectate de consumul ilicit. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține că statul are obligația de a asigura un cadru normativ capabil să descurajeze conduitele periculoase și să prevină răspândirea acestui fenomen. Instituția avertizează că o relaxare a regimului sancționator, fără studii de impact sau mecanisme alternative funcționale, ar putea afecta coerența politicii naționale antidrog.
O preocupare majoră este legătura dintre deținerea de droguri pentru consum propriu și susținerea economică a pieței ilicite de distribuție. Deși consumatorul și traficantul trebuie să aibă un tratament juridic diferențiat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că acest lucru nu justifică diminuarea generalizată a răspunderii penale. Activitățile de achiziționare și deținere pot servi drept puncte de plecare pentru identificarea persoanelor implicate în distribuția substanțelor interzise pe piața ilegală.
Instituția subliniază, de asemenea, că reglementarea actuală permite deja individualizarea răspunderii penale în funcție de natura substanțelor și de gravitatea faptei. Modificarea limitelor de pedeapsă ar putea produce efecte negative asupra eficienței urmăririi penale, afectând competența organelor judiciare și utilizarea unor procedee probatorii. În acest sens, procurorul general Cristina Chiriac a declarat că „orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu presupune, în mod necesar, reducerea sancțiunilor penale, cele două categorii de intervenții putând funcționa complementar”.
În concluzie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită menținerea unui cadru penal coerent și ferm față de fenomenul infracțional. Reformele legislative ar trebui să se bazeze pe date statistice relevante și evaluări criminologice, asigurând un echilibru între protecția sănătății și prevenirea criminalității. Procurorul general Cristina Chiriac a subliniat că politica penală trebuie să rămână proporțională față de conduita individuală, dar și responsabilă față de întreaga societate.
În cadrul sistemului juridic românesc, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ocupă o poziție centrală în reprezentarea acusatorului public și în coordonarea activității de urmărire penală la nivel național. Instituția oferă consultanță și opinii juridice esențiale pentru procesul legislativ, evaluând modul în care noile legi vor influența capacitatea organelor de cercetare și a instanțelor de a combate criminalitatea organizată și a proteja ordinea publică.