Noile acuzații formulate de DIICOT în cadrul dosarului Nordis vizează modul în care Laura Vicol și-a declarat veniturile și alte beneficii în perioada în care a ocupat funcția de deputat în Parlamentul României. Anchetatorii susțin că, în intervalul 2020–2025, aceasta ar fi omis din declarațiile de avere sume care depășesc pragul de 16,5 milioane de lei. Aceste valori ar include venituri nedeclarate, împrumuturi și diverse avantaje obținute în acea perioadă.
Conform datelor furnizate de DIICOT, în declarațiile depuse de Laura Vicol ar fi lipsit menționarea unor venituri de peste 15,6 milioane de lei, reprezentând salarii, dividende și restituiri de împrumuturi. Mai mult, procurorii susțin că aceasta nu ar fi declarat un împrumut acordat de 910.000 de lei, precum și alte împrumuturi de 241.000 de lei și 35.000 de dolari. La aceste sume se adaugă cadouri, servicii și alte avantaje în valoare de peste 300.000 de lei.
Anchetatorii afirmă că aceste sume ar fi provenit, direct sau indirect, din patrimoniul unor societăți din grupul Nordis, având ca scop evitarea verificărilor de integritate. Un aspect central al anchetei este un împrumut declarat ca fiind fictiv, acordat unuia dintre inculpații din dosar, în valoare de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei. Ulterior, suma ar fi fost modificată la 1,124 milioane de lei, iar Laura Vicol ar fi încasat 1,595 milioane de lei sub pretextul restituirii acestui împrumut.
Procurorii îi atribuie Laurei Vicol și implicarea în încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente de vacanță din ansamblurile rezidențiale Nordis din Mamaia și Sinaia. Deși nu avea o calitate statutară în societățile vizate, aceasta ar fi sprijinit trei inculpați în săvârșirea înșelăciunii. Imobilele respective nu ar fi fost construite sau predate, fapt ce ar fi cauzat unei persoane un prejudiciu de peste 122.000 de euro.
Dosarul Nordis vizează mai mulți inculpați, printre care Laura Vicol și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, care au fost arestați preventiv în februarie 2025. Cercetările de către DIICOT vizează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălarea banilor, evaziune fiscală și înșelăciune. Membrii grupării sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro, utilizând banii clienților pentru călătorii cu avioane private, vacanțe și achiziții de autoturisme de lux.
Aceste proceduri penale fac parte dintr-un context de investigații complexe asupra integrității și gestionării resurselor în cadrul unor grupuri de interese economice. În cadrul acestor anchete, autoritățile urmăresc să identifice modul în care activele societăților sunt transferate sau disimulate pentru a evita controlul statului. Este important de menționat că acuzațiile prezentate de procurori fac obiectul unei anchete penale și nu echivalează cu o stabilire definitivă a vinovăției.