Curtea de Apel București a motivat decizia de a dispune arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, în urma solicitării DIICOT. Judecătorii au stabilit că cei doi inculpați reprezintă un pericol social, bazându-se pe probele depuse de procurori în dosarul care vizează înșelarea unui om de afaceri cu sume de peste un milion de euro. Decizia vizează asigurarea bunei desfășurării procesului penal.
Unul dintre principalele argumente invocate în motivarea instanței este riscul de sustragere de la urmărirea penală. Procurorii au prezentat informații conform cărora Călin Georgescu și Ionel Rusen ar fi avut un plan de mutare în Italia, vizând achiziționarea unei vile în provincia Toscana. Instanța a respins argumentele apărării care încercau să minimalizeze acest aspect, considerând că demersurile și cronologia evenimentelor depășesc simpla intenție de a cumpăra o locuință.
În cadrul documentului, judecătorii au menționat și un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta, transmis lui Călin Georgescu de o cunoștință din Italia. Această explicație a fost considerată de instanță drept o încercare de a minimiza gravitatea situației. Curtea de Apel a concluzionat că riscul de influențare a procesului și de fugă din țară are caracter actual, fiind necesară menținerea măsurii de închisoare preventivă.
Instanța a subliniat, de asemenea, existența unor elemente probatorii suficiente pentru a susține suspiciunea rezonabilă că Rusen, Georgescu și Massimiliano Arena ar fi format un grup infracțional organizat. Dosarul se bazează pe modul în care au fost solicitate și încasate banii de la Răzvan Leu, pe circuitul sumelor, pe documentele entităților prezentate ca instituții bancare și pe comunicările dintre cei trei inculpați și persoana vătămată.
Conform motivării, acțiunile inculpaților nu au vizat executarea unor obligații contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin mijloace frauduloase. Judecătorii au considerat că lăsarea în libertate a celor doi ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Măsura arestării a fost judecată ca fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor, punând interesul societății de a fi în siguranță înaintea prejudiciului personal al inculpaților.
Procesele penale care vizează grupuri infracționale organizate și înșelăciuni cu sume mari de bani sunt gestionate de DIICOT, instituție care investighează criminalitatea organizată. În astfel mga cazuri, măsurile preventive precum arestarea sunt utilizate pentru a preveni distrugerea probelor sau fuga inculpaților din jurisdicția națională, asigurând astfel integritatea investigațiilor de la începutul până la finalul dosarului.