Instanța de judecată a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, argumentând că interesul societății de a fi în siguranță trebuie să prevaleze asupra dreptului la libertate al inculpatului. În decizia motivată, magistrații au subliniat că această măsură procesuală nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci este necesară pentru a asigura desfășurarea normală a procesului penal. Completul a considerat că gravitatea acuzațiilor impune aplicarea unei restricții temporare de libertate pentru a elimina un grad de pericol social ridicat.
Un motiv central pentru aplicarea arestului a fost riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a procesului. Judecătorii au luat în considerare existența unor discuții privind plecarea din țară și intenția de a solicita azil politic în străinătate. În probele analizate de instanță au apărut elemente precum identificarea unei locuințe în Italia, procurarea documentelor necesare pentru deplasare și existența unor contacte externe care ar fi facilitat stabilirea în această țară europeană.
Decizia a fost luată în urma unui proces de deliberare dificil, în care completul inițial nu a reușit să ajungă la un consens. Judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu au avut opinii divergente cu privire la aplicarea măsurilor preventive. În final, pentru a soluționa divergența, s-a format un nou complet prin intrarea magistratului Dragoș Mirea, care a decis în sensul aplicării arestului preventivă, în ciuda opiniei separate a judecătoarei Cristina Grecu.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de afaceristul Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor, lui Răzvan Leu i s-ar fi propus o afacere cu metale prețioase ce necesita o linie de credit de 6 milioane de euro. Călin Georgescu l-ar fi îndrumat pe afacerist către Ionel Rusen, care i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția.
Din suma de 1,1 milioane de euro transferată ca garanție, o parte de 100.000 de euro ar fi fost utilizată pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu. Deși i s-a promis că împrumutul poate crește până la 15 milioane de euro, tranzacția nu s-a concretizat. Ulterior, Răzvan Leu a solicitat restituirea integrală a garanției, însă a raportat că nu a mai primit banii respectivi în urma acestui demers.
Acest caz de fraudă financiară de mare amploare se înscrie într-un context de monitorizare atentă a fluxurilor de finanțare în campaniile electorale și a modului în care resursele sunt utilizate în procesul politic. Deciziile judecătorești privind măsurile preventive în astfel de dosare sunt esențiale pentru menținerea integrității instituțiilor și pentru prevenirea tentativelor de influențare a justiției prin mijloace financiare sau deplasări neautorizate în afara jurisdicției naționale.