Parlamentul a adoptat o modificare a Codului penal care vizează reglementarea materialelor ce prezintă abuzuri sexuale asupra minorilor. Noua denumire a infracțiunii urmărește o descriere mai clară a gravității faptelor, însă legea nu a intrat încă în vigoare. Conform informațiilor de la Camera Deputaților, textul legislativ se află în etapa în care poate fi sesizată Curtea Constituțională pentru verificarea conformității.
Cristi Danileț avertizează că, deși scopul este protejarea copiilor, noua legislație ar putea genera rezultate greu de explicat în practică. Unul dintre scenariile identificate vizează situația în care un băiat de 17 ani și o fată de 13 ani au relații sexuale; în acest caz, nu există nicio sancțiune deoarece diferența de vârstă este sub pragul de 5 ani. Totuși, dacă aceștia realizează fotografii intime, fapta devine infracțiune deoarece diferența depășește 3 ani, ceea ce implică aplicarea unor măsuri educative aspre.
O altă problemă majoră vizează relația dintre un major de 18 ani și o minoră de 13 ani. În prezent, dacă diferența de vârstă este de până la 5 ani, actul sexual nu este sancționat, iar noua lege nu corectează această situație existentă din 2024. Totuși, dacă majorul realizează o fotografie sau un filmaj al actului intim, riscă o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare, iar solicitarea unei fotografii intime poate duce la o condamnare de până la 10 ani.
Analiza indică și o posibilă reducere a pedepselor pentru anumite operațiuni cu materiale realizate prin sisteme informatice. În Codul penal actual, pentru astfel de acțiuni se prevede închisoare de la 5 la 12 ani, însă forma proiectului adoptată de Senat stabilește o pedeapsă de la 2 la 7 ani, indiferent de mijlocul folosit. Cristi Danileț subliniază că o lege penală mai favorabilă ar putea avea efecte directe și asupra dosarelor care se află deja pe rolul instanțelor.
Pe lângă aceste aspecte, sunt semnalate posibile necorelări privind faptele săvârșite în străinătate, agravarea pedepsei în cazurile unde viața copilului a fost pusă în pericol și obligația de a anunța autoritățile despre abuzuri. Acestea sunt critici formulate asupra textului adoptat, nu efecte deja constatate. Miza principală este ca reglementarea să fie verificată și corelată cu restul Codului penal înainte de promulgare, pentru a evita inadvertențele între articole.
Procesul legislativ pentru modificarea Codului penal reflectă o încercare de adaptare a normelor la realitățile digitale, însă complexitatea definițiilor poate crea lacune juridice. În cadrul sistemului de justiție, corelarea dintre infracțiunile de pornografie infantilă și actele sexuale între minori rămâne un punct critic pentru asigurarea unei protecții reale și coerente a minorilor în fața abuzurilor.