Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a oferit explicații privind efectele deciziei pronunțate joi de Curtea Constituțională a României. Demnitarul, aflat în funcție până pe data de 26 octombrie, a respins informațiile care sugerau o posibilă blocare a finanțărilor externe destinate sectorului de apărare. El a subliniat că actul normativ vizat de Curtea Constituțională nu reglementează implementarea Programului SAFE, ci vizează alte măsuri legate de industria de apărare.
Conform precizărilor lui Mihai Jurca, implementarea programului SAFE este reglementată de un alt act normativ, respectiv OUG 62/2025, modificată ulterior prin OUG 21/2026. Această legislație a trecut deja de controlul de constituționalitate în vara anului trecut, ceea ce înseamnă că procesul de achiziție de echipamente și investițiile din industria de apărare pot continua fără impedimente. Demnitarul a clarificat faptul că actul anulat nu impactează măsurile luate până în acest moment sau pașii viitori ai programului.
Ordonanța anulată de judecători conținea o prevedere referitoare la modul de efectuare a plăților în avans și la recepția tehnică. Legislația actuală impune ca livrarea echipamentelor să fie efectuată în termen de cel mult trei ani de la virarea sumelor de bani. Mihai Jurca a comparat această situație cu construcția unei case, menționând că o navă militară nu poate fi construită în doar trei ani, indiferent de locație, iar regula actuală este deficitară.
Pentru a remedia această problemă tehnică, documentul care a fost anulat propunea prelungirea termenului de la trei la cinci ani. Mihai Jurca a subliniat necesitatea ca noul cabinet să modifice legea pentru a permite construcția navelor în șantierele din România, evitând astfel blocarea producției interne. Această modificare este esențială pentru ca procesul de construcție să fie compatibil cu realitățile tehnice ale industriei navale militare, asigurând continuitatea proiectelor.
Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic între Guvern și Parlament, în urma sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Magistrații au stabilit că executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat ordonanța după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură pentru demiterea cabinetului. Conform deciziei, un guvern demis are rolul strict de a asigura administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou executiv, neavând competența de a emite ordonanțe de urgență.
Decizia Curții Constituționale vine într-un moment de tranziție politică, în care un cabinet interimar este limitat în capacitatea de a emite acte normative de urgență. Această limitare juridică subliniază controlul Parlamentului asupra Guvernului, prevenind situația în care executivul ar putea exercita puterea legiuitoare în afara mandatului său de administrare. Astfel, procesul de reformă legislativă va trebui gestionat de către viitoarea echipă de guvernare care va prelua puterea.