Aproximativ 250 de persoane s-au adunat luni, 26 octombrie, în fața Tribunalului București pentru a manifesta în susținerea lui Călin Georgescu. Grupul de susținători a așteptat decizia judecătorului cu privire la cererea formulată de DIICOT pentru prelungirea arestului preventiv aplicat fostului candidat la alegerile prezidențiale. Manifestanții au utilizat pancarte și steaguri ale României pentru a exprima solidaritatea față de situația juridică a politicianului în cadrul dosarului de înșelăciune.
În timpul protestului, participanții au scandat mesaje precum „Judecători, trădători!”, „Dosar fabricat, Călin nevinovat!” și „Călin Georgescu este președinte!”. Susținătorii au afișat, de asemenea, diverse bannere pe gardul de protecție al instanței, printre care una cu textul „Nu putem fi spectatori la ce ni se întâmplă”. Unii manifestanți au folosit pancarte care îi vizau pe cei doi judecători care au refuzat anterior propunerea de a opta pentru arestul la domiciliu.
Procedura juridică de luni a început prin ascultarea argumentelor avocaților celor doi inculpați, după care judecătorul de drepturi și libertăți s-a retras pentru a pronunța decizia. Călin Georgescu este acuzat în dosarul instrumentat de DIICOT de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Dosarul vizează o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro, în care omul de afaceri Răzvan Leu din Buzău ar fi fost prejudiciat în contextul unor tranzacții cu metale prețioase.
Contextul juridic actual este marcat de o decizie recentă a Curții de Apel București, care a desființat hotărârea anterioară a Tribunalului București. Vineri, instanța superioară a respins cererea lui Călin Georgescu de a înlocui arestul preventiv cu arestul la domiciliu, dând câștig de cauză procurorilor de la DIICOT. Această decizie a fost luată după ce un complet de divergență, format din trei magistrați, a fost necesar pentru a rezolva lipsa de acord între cei doi judecători din completul inițial.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv începând cu data de 29 septembrie 2026. Deși procesul continuă, decizia instanței privind măsura preventivă nu reprezintă o soluție definitivă asupra vinovăției sale. În acest stadiu al procedurii, politicianul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, conform reglementărilor legale în vigoare, până când instanța va emite o sentință finală pe fondul acuzațiilor de înșelăciune.
În cadrul sistemului de justiție românesc, deciziile privind măsurile preventive sunt supuse controlem instanțelor superioare prin mecanismul contestațiilor. În cazul prezent, Curtea de Apel București a intervenit pentru a valida solicitarea DIICOT, menținând astfel regimul de arest preventiv. Această evoluție juridică subliniază importanța completelor de divergență atunci când magistrații nu pot ajunge la o soluție comună privind libertatea inculpaților.