Procesul juridic prin care combinatul chimic Viromet solicită anularea deciziei Guvernului de a expropria platforma sa industrială se va retransmite către Curtea de Apel Brașov. ÎCCJ a admis recursul depus de companie și a casat parțial sentința pronunțată în vara anului 2025. Această decizie impune reanalizarea acțiunii îndreptate împotriva Guvernului României și a companiei de stat Pirochim Victoria, după ce instanța inferioară anterior refuzase cerințele combinatului.
Procedura de expropriere a fost declanșată de Executiv în decembrie 2024, prin HG nr. 1570, cu scopul de a facilita construcția unei noi capacități de producție militară. Proiectul este dezvoltat de compania germană Rheinmetall în parteneriat cu Pirochim Victoria. În iulie 2025, Ministerul Economiei a stabilit suma de 71,62 milioane de lei pentru despăgubiri pe o suprafață de aproape 370 de hectare, însă Viromet a refuzat să utilizeze acești bani, contestând legalitatea actului.
Argumentele Viromet vizează lipsa unui studiu de impact socioeconomic și a aprobării indicatorilor tehnico-economici înainte de emiterea actului normativ. Compania susține că coridorul de expropriere este neregulat și că, deși evită alte terenuri, acesta preia integral activele industriale funcționale ale combinatului. Deși Curtea de Apel Brașov a argumentat anterior că statul are o marjă largă de decizie pentru proiecte de securitate națională, noua etapă de judecată va reevalua aceste aspecte.
Investiția pentru noua fabrică este estimată la 2,58 miliarde de lei, fără TVA, fiind structurată prin contribuții diferite. Rheinmetall va acoperi 1,01 miliarde de lei, în timp ce restul de 1,57 miliarde de lei revine companiei Pirochim. Proiectul beneficiază și de o finanțare nerambursabilă de 47 de milioane de euro din Fondul European de Apărare. Parteneriatul oficial a fost semnat la București în noiembrie 2025, cu scopul de a începe producția în februarie 2027.
Situația juridică a amplasamentului a generat deja întârzieri în implementarea proiectului, conform unor declarații oficiale. Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a menționat într-o teleconferință din august 2026 că ieșirile de capital estimate pentru acest an în România nu se vor mai materializa conform planului inițial. Totuși, acesta a subliniat că grupul german deține capacitatea operațională necesară pentru a compensa o eventuală întârziere de șase luni a proiectului.
Această dispută juridică intervine într-un context în care România își extinde capacitățile de producție în domeniul apărării prin parteneriate strategice cu industria de armament europeană. Deciziile de expropriere pentru proiecte de securitate națională sunt instrumente utilizate de stat pentru a asigura disponibilitatea terenurilor necesare infrastructurii militare, însă acestea pot genera conflicte cu operatorii economici existenți privind evaluarea corectă a activelor și respectarea procedurilor administrative.