Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a evaluat vineri postura noului Guvern în ceea ce privește achitarea restanțelor salariale ale magistraților. Aceasta a observat o schimbare de atitudine față de perioada în care Executivul era condus de Ilie Bolojan, în contextul negocierilor pentru plata eșalonată a unor sume semnificative. Discuțiile vizează aproximativ cinci miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante pe care statul le datorează magistraților.
Lia Savonea a subliniat că, deși apreciază deschiderea actuală, este necesară organizarea unor discuții oficiale cu reprezentanții Guvernului pentru a avansa. Președinta ÎCCJ a menționat că este prematur să se pronunțe asupra unor propuneri concrete înainte ca acestea să fie prezentate oficial în cadrul unui dialog instituțional. Ea a descris abordarea actuală ca fiind una echilibrată și constructivă, reflectând o deschidere reală către dialog, spre deosebire de poziția anterioară.
Această reacție a intervenit după ce premierul Luca Niculescu a declarat marți, într-un interviu acordat postului TVR, intenția de a iniția discuții cu reprezentanții magistraților. Scopul acestor negocieri este găsirea unei soluții prin care sumele restante să fie plătite în tranșe. Luca Niculescu a precizat că aceste sume sunt rezultatul unor hotărâri judecătorești definitive, care impun plata drepturilor salariale recunoscute magistraților.
Lia Savonea a declarat că este esențial ca dialogul instituțional să poată conduce la soluții concrete. Aceste soluții trebuie să respecte atât drepturile recunoscute magistraților, cât și principiile statului de drept. Președinta ÎCCJ a reiterat importanța acestui proces de comunicare pentru a asigura executarea obligațiilor financiare, menționând că schimbarea de abordare este binevenită pentru rezolvarea acestui conflict de lungă durată.
Datoria de aproape un miliard de euro provine din numeroase litigii salariale câștigate de magistrați, legate de modul de calcul al remunerațiilor și de majorările aplicate retroactiv. După ce Curtea de Apel București a admis acțiunea deschisă de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, recursul acestora a fost respins definitiv de ÎCCJ la data de 15 octombrie, confirmând obligația de plată.
Problematica restanțelor salariale în sistemul de justiție este strâns legată de deciziile judecătorești care au stabilit drepturi retroactive. Deși există hotărâri definitive, plata integrală a acestor sume a fost amânată în trecut din motive bugetare. Procesul juridic de obținere a fondurilor a implicat multiple etape, culminând cu respingerea recursului Guvernului de către Înalta Curte de Casație și Justiție.