Toate instanțele din România, inclusiv judecătoriile, tribunalele și curțile de apel, încep implementarea unui mecanism de normare a activității. Această nouă procedură, care intră în vigoare marți, 15 septembrie, reglementează gestionarea volumului de dosare în funcție de capacitatea reală de procesare, determinată de numărul de judecători aflați în funcție. Scopul este de a stabili o capacitate de referință bazată pe date statistice europene, conform Hotărârii nr. 1642 a Secției pentru judecători a CSM.
CSM a susținut că acest mecanism de normare este absolut necesar pentru a garanta accesul cetățenilor la justiție și calitatea actului de justiție. Instituția a semnalat riscuri de colaps sistemic cauzate de un deficit de peste 800 de judecători și de un volum de activitate mult mai mare decât media europeană. În prezent, în România se înregistrează anual aproximativ 2.500.000 de dosare, ceea ce rezultă într-o încărcare de circa 383 de dosare pe judecător, depășind semnificativ media europeană de 245 de dosare.
Capacitatea anuală de soluționare va fi stabilită diferențiat pe categorii de instanțe: 288 de dosare pentru judecători, 192 pentru tribunale și 119 pentru curți de apel. CSM a introdus o perioadă tranzitorie pentru implementarea acestor norme. Până în 14 septembrie 2027, capacitatea va fi de două ori mai mare decât valorile de referință, iar între septembrie 2027 și septembrie 2028, aceasta va fi majorată cu 50%. Valorile strict reglementate vor fi aplicate integral abia de la 15 septembrie 2028.
Sistemul funcționează pe baza unei aplicații informatice care determină capacitatea zilnică a fiecărei instanțe. Dacă numărul de dosare înregistrate depășește capacitatea zilnică, restul cauzelor vor fi plasate într-o listă de așteptare, fiind gestionate prin regula FIFO (first in, first out). În cazul în care se înregistrează mai puține dosare decât capacitatea disponibilă, diferența se va reporta în ziua următoare, asigurând un echilibru în procesarea fluxului de cauze.
Există categorii de dosare care beneficiază de tratament special în cadrul acestui mecanism. Încuviințarea executării silite nu este luată în calcul la stabilirea capacității zilnice și este repartizată peste limita stabilită. Pe de altă parte, cauzele urgente, precum ordinele de protecție, sunt considerate prioritare. Acestea vor fi repartizate imediat, chiar dacă depășesc capacitatea zilnică, însă procesarea lor va genera un raport negativ asupra capacității de repartizare pentru zilele următoare.
În România, presiunea asupra sistemului de justiție este accentuată de un număr de 4.463 de judecători aflați în funcție. Această cifră este comparată cu volumul masiv de dosare înregistrate anual, care atinge pragul de 1.700.000 de cauze, dacă se exclud cauzele cu obiectul încuințării executării silite. Gestionarea eficientă a acestor resurziții umane rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea instituțiilor statului în contextul actual de activitate judiciară.