Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a oferit detalii despre jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a apăra independența magistraților. Această intervenție a avut loc după ce un dosar a fost strămutat de la Curtea de Apel Craiova, într-un demers care a fost criticat în mediul judiciar. Măsura a fost luată pentru a preveni sesizarea instanței de la Luxemburg cu privire la compatibilitatea legislației naționale cu dreptul european.
Decizia de strămutare a fost luată la cererea expresă a procuroarei generale Cristina Chiriac, în urma unei decizii a Înalt actually Curții de Casație și Justiție. Obiectul dosarului viza funcționarea structurii care a preluat dosarele fostei secții speciale de anchetare a magistraților, cunoscută sub numele de SIIJ 2. Criticii au descris această mișcare procedurală ca fiind un demers menit să împiedice verificarea de către autoritățile europene a normelor aplicate în România.
În cadrul explicațiilor sale, Sorina Marinaș a invocat articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru a sublinia libertatea de sesizare. Magistratul a menționat că nicio normă națională nu poate limita acest drept, care este inerent sistemului de cooperare dintre instanțele naționale și CJUE. Ea a citat decizia CJUE din cauza C-288/24 și alte hotărâri de principiu, precum cauzele Rheinmühlen-Düsseldorf, A.B. și alții, PFE sau Cartesio.
Magistratul a precizat că competența de a trimite întrebări preliminare nu poate fi pusă în discuție de instanțe superioare prin anularea ordonanței de trimitere. Conform argumentelor sale, o instanță națională trebuie să poată menține o sesizare după ce aceasta a fost formulată. Sorina Marinaș a subliențiat că procesul de cooperare nu poate fi afectat de aplicarea unor norme care permit instanțelor de recurs să modifice sau să anuleze cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare.
Aceste evenimente sunt marcate de o tensiune constantă între magistrați și structurile de control. În septembrie 2026, Inspecția Judiciară a trimis-o pe Sorina Marinaș în judecată disciplinară, sub pretextul unor presupuse presiuni asupra unei comisii de evaluare. În octombrie 2025, ea a fost vizată de o sesizare din oficiu după comentarii pe rețelele sociale, situație pe care magistratul a considerat-o o tentativă de intimidare a vociților reformiști.
Contextul juridic al acestor acțiuni se înscrie într-un cadru de monitorizare strictă a magistraților care își exprimă opinii critice. În decembrie 2025, Sorina Marinaș a fost inclusă într-o listă de 178 de magistrați care au declarat susținerea pentru cei care au raportat anomalii în sistemul judiciar. Aceste evoluții reflectă un model de presiune asupra celor care contestă deciziile conducerii sistemului judiciar din România.