Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi decizia în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților, o cauză care implică suma de 4,8 miliarde de lei. Procesul vizează obligația Guvernului și a Ministerului Finanțelor de a asigura integral fondurile necesare pentru achitarea acestor drepturi. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict între Executiv și instanța supremă.
Conflictul juridic a început după ce Curtea de Apel București a admis cererea Înalta Curți de Casație și Justiție pentru ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății unor restanțe salariale, scadente în 2026. Instanța a obligat cele două instituții să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Pentru nerespectarea deciziei, a fost stabilită o sancțiune de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi.
Guvernul, reprezentat de premierul interimar Ilie Bolojan, a contestat decizia, susținând că puterea judecătorească se subsostituie puterii executive și legislative în materie bugetară. Bolojan a declarat că instanța își depășește sfera de competență, deoarece magistrații nu au legitimitatea sau competența tehnică de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. Acesta a menționat că a decis reducerea unor componente de cheltuieli care țineau de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii trecuți.
Curtea Constituțională a respins însă argumentele Guvernului, menționând că sesizarea depășește sfera unui conflict juridic de natură constituțională. Judecătorii CCR au precizat că atribuția prevăzută la art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Conform instanței, motivele invocate de Ilie Bolojan privesc exclusiv activitatea instanței judecătorești, precum ritmul judecății sau penalitățile stabilite, chestiuni care pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026, în urma unei cereri în contencios administrativ și fiscal formulată de ÎCCJ. Magistrații instanței supreme au considerat fără precedent faptul că o parte din proces califică conduita instanței drept neconstituțională înainte de soluționarea litigiului. Reprezentanții ÎCCJ au susținut că sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților și că o soluție pronunțată reafirmă regula esențială a statului de drept conform căreia hotărârile judecătorești se respectă.
Această dispută juridică între puterea judecătorească și Executiv evidențiază tensiunile privind gestionarea bugetului de stat și autonomia instanțelor. În cadrul sistemului de guvernare, deciziile privind alocarea resurselor financiare sunt de obicei competența exclusivă a Guvernului, însă instanțele pot interveni prin sentințe care obligă statul la plata unor drepturi recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.