Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlăturarea lui Dominic Fritz din funcția de primar al municipiului Timișoara. Decizia a fost luată după ce instanța a constatat încălcarea legii privind conflictul de interese administrativ. Judecătorii au stabilit că primarul a semnat un document oficial care putea aduce un avantaj economic unui creditor personal, fapt ce atrage consecințe directe asupra exercitării mandatului său public.
Conflictul de interese a apărut în urma unui împrumut primit de Dominic Fritz în campania electorală din 2020 de la arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR în Consiliul Local Timișoara. La începutul mandatului, în noiembrie 2020, Fritz a semnat un referat de aprobare pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Documentația pentru acest proiect fusese elaborată de firma RD Sign SRL, societate în care Răzvan Negrișanu era asociat și angajat, generând astfel un beneficiu indirect pentru creditorul primarului.
În cadrul procesului, Dominic Fritz a susținut că proiectul respectiv datează încă din 2017 și fusese elaborat sub mandatul fostului primar, Nicolae Robu. El a argumentat că semnătura sa a fost necesară doar pentru a asigura continuitatea procedurii și că nu a urmărit favorizarea lui Răzvan Negrișanu. Totuși, Înalta Curte a respins aceste argumente, subliniind că primarul a acționat în deplină cunoștință a datoriei sale, o informație declarată public în declarația de avere.
Instanța a precizat că nu este necesar să se dovedească intenția de favorizare sau obținerea unui câștig financiar efectiv pentru a sancționa fapta. Este suficient faptul că primarul a participat la o procedură care putea aduce un beneficiu creditorului său, încălcând obligația de imparțialitate. Judecătorii au menționat că faptul că Răzvan Negrișanu s-a abținut de la votul privind acel PUZ confirmă existența interesului patrimonial și a conflictului de interese.
Dominic Fritz a încercat să argumenteze că interdicția de trei ani îi afectează disproporționat cariera politică, împiedicându-l să candideze la alegerile din 2028, 2029 și 2030. ÎCCJ a recunoscut că impactul asupra carierei sale este sever și real, însă a menționat că această consecință este inerentă și previzibilă pentru orice funcționar public care acționează în condiții de conflict de interese. Instanța a adăugat că interdicția nu îi afectează dreptul la muncă în sectorul privat.
În cadrul sistemului juridic românesc, legislația privind integritatea funcționarilor publici impune standarde de conduită stricte pentru a preveni orice aparență de părtinire. Încălcarea normelor privind conflictul de interese administrativ poate duce la sancțiuni severe, inclusiv suspendarea sau înlăturarea din funcție. Această prevedere legală vizează protejarea încrederii cetățenilor în imparțialitatea instituțiilor statului și a deciziilor luate de autoritățile locale.