Înalta Curte de Casație și Justiție a emis miercuri, 7 octombrie, un comunicat prin care a reacționat la decizia Curții Constituționale a României privind disputa cu Guvernul. Instanța supremă susține că sesizarea Executivului a pus în discuție, în esență, dreptul unei categorii profesionale de a se adresa justiției. Într-un document intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ÎCCJ a subliniat că decizia CCR confirmă absența unui conflict juridic de natură constituțională.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, demersul Guvernului nu a identificat nicio preluare a atribuțiilor constituționale ale Executivului și niciun blocaj instituțional real. Instanța supremă argumentează că sesizarea nu a vizat un conflict între puterile statului, ci a contestat, în realitate, un demers judiciar. Astfel, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte ar fi însușito-o și nici nicio atribuție a Executivului care să fi fost împiedicată prin procesul respectiv.
Înalta Curte a criticat utilizarea procedurii constituționale pentru a contesta o hotărâre judecătorească, afirmând că un litigiu pierdut nu poate deveni un conflict constituțional. Instanța a subliniat că CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor, deoarece soluția pronunțată reafirmă faptul că deciziile judiciare trebuie respectate. Mesajul subliniază că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată, remarcând totodată că soluția a fost adoptată de judecătorii constituționali cu majoritate de voturi.
Disputa juridică are la bază procesul privind asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante din justiție, o sumă de 4,8 miliarde de lei. Această valoare include restanțele salariale câștigate în instanță și penalitățile aferente. Sesizarea a fost depusă de Ilie Bolojan după ce Înalta Curte a obținut o hotărâre favorabilă în primă instanță împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, instituții care susțineau că instanța a intervenit în atribuțiile lor privind bugetul.
Procesul privind asigurarea banilor pentru plata acestor restanțe continuă, deoarece respingerea sesizării constituționale nu înlocuiește soluționarea recursului formulat de Executiv. Anterior, Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. CCR a decis însă că sesizarea este inadmisibilă, precizând că criticile privind hotărârea judecătorească pot fi analizate doar prin căile de atac prevăzute de lege.
În cadrul sistemului juridic român, conflictele de competență constituțională sunt mecanisme menite să rezolve disputele dintre puterea legislativă, executivă și cea judiciară. Acestea apar atunci când o instituție consideră că atribuțiile sale sunt încălcate de o altă autoritate. În acest caz, Curtea Constituțională a României are rolul de a decide dacă există un blocaj real sau dacă disputa este, de fapt, un litigiu de drept obișnuit care trebuie soluționat prin căile de atac clasice.