Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța, joi, 15 septembrie, soluția definitivă în procesul desfășurat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Acțiunea vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, un litigiu care a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis cererea instanței supreme pe 5 mai. Prin această decizie, autoritățile au fost obligate să achite sumele, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.
Miza financiară a acestui proces este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, conform informațiilor furnizate de Agerpres. Curtea de Apel București a stabilit anterior că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la data la care aceasta devine definitivă. În caz de întârziere, vor fi aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neplată.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judecătorești prin neplata acestor drepturi.
Guvernul a încercat să blocheze procesul prin solicitarea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o întrebare preliminară, cerând suspendarea cauzei. De asemenea, reprezentanții Guvernului au solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a analiza dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență.
Conflictul juridic a apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare se aplică retroactiv începând cu anul 2018, însă Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți. Fondurile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, în loc de achitarea restanțelor către magistrați.
Procesul de rectificare a bugetului de stat este un instrument prin care Guvernul ajustează alocările de fonduri pentru a acoperi cheltuielile neprevăzute sau obligatorii. În acest caz, Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul de buget transmis Parlamentului, în luna martie, suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026. Această sumă reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, fiind destinată achitării drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.