Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru a șasea oară pronunțarea în dosarul care vizează plata restanțelor salariale către magistrați. Procesul, care implică Guvernul și Ministerul Finanțelor, are o miză financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Decizia finală a instanței este programată pentru data de 8 octombrie, după o serie de amânări ale pronunțării verdictului.
În urma deciziei Curții de Apel București de la începutul lunii mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achitie drepturile salariale restante. Această hotărâre prevede că plata trebuie efectuată în zece zile de la rămânerea definitivă a deciziei. În cazul în care plata nu se realizează la timp, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut.
Pe data de 8 octombrie, judecătorii vor analiza și cererile depuse de către Guvern în acest dosar. Acestea vizează sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Demersul Guvernului a fost justificat anterior de către premierul interimar Ilie Bolojan, care a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice.
Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, instanța își depășește sfera de competență constituțională, având în vedere că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Restanțele salariale în cauză sunt rezultatul unor majorări stabilite retroactiv. Această decizie a fost luată în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, care au dispus creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare începând cu anul 2018.
Conflictul juridic și financiar este generat de interpretarea atribuțiilor de gestionare a fondurilor publice în raport cu deciziile judecătorești. Guvernul invocă Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ pentru a argumenta suveranitatea puterii executive asupra proceselor de alocare a sumelor din fondul de rezervă bugetară. Această dispută pune în discuție limitele de competență dintre puterea judecătorească și cea legislativă și executivă.
Această controversă salarială apare într-un context în care deciziile privind bugetul de stat și rectificările bugetare sunt considerate atribute exclusive ale puterii executive și legislative. În cadrul acestui cadru juridic, procesul de alocare a sumelor din fondul de rezervă bugetară este reglementat strict de legislația privind finanțele publice, ceea ce explică argumentele Guvernului privind limitarea competenței instanțelor în materie de buget.