Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, joi, 15 octombrie, că Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să achite restanțele salariale datorate magistraților. Suma disputată în acest litigiu financiar de proporții este de aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu un miliard de euro. Prin respingerea recursului formulat de Executiv, instanța supremă a menținut hotărârea pronunțată anterior de Curtea de Apel București pe 5 mai.
Decizia vine într-un moment critic pentru viitorul Cabinet condus de Luca Niculescu, care urmează să primească votul de învestitură de la Parlament vineri, 16 octombrie. Guvernul are la dispoziție un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a pune aceasta în executare. Dacă nu se vor face demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor, inclusiv prin rectificare bugetară, costurile pot crește semnificativ din cauza penalităților prevăzute.
Regimul de sancțiuni pentru întârziere este sever, prevedând o penalitate de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce ar însemna teoretic 50 de milioane de lei zilnic. În plus, hotărârea prevede o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Aplicarea efectivă a acestor penalități și baza de calcul pentru acestea vor trebui analizate în raport cu dispozitivul definit de instanță și procedurile de executare.
Litigiul a reprezentat un conflict instituțional major între sistemul judiciar și Guvernul condus de Ilie Bolojan. Acesta din urmă a încercat să blocheze plata prin sesizarea Curții Constituționale, susținând că instanțele nu pot impune alocări bugetare peste limitele legale. Totuși, pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan, considerând că procedura de conflict juridic nu poate fi folosită pentru a anula hotărâri judecătorești.
Datoria de aproape un miliard de euro provine dintr-o serie de litigii salariale câștigate de magistrați, legate de modul de calcul al remunerațiilor și majorări aplicate retroactiv. Deși existau hotărâri definitive, plata a fost amânată din motive bugetare. Înalta Curte, sub președinția Lia Savonea, a deschis acțiunea pentru a asigura executarea acestor obligații, după ce dosarul a fost amânat de șapte ori înainte de soluția finală.
Această obligație financiară suplimentară de 5 miliarde de lei apare într-un context de constrângeri bugetare stricte pentru România. Pentru anul viitor, plafonul de deficit bugetar este stabilit la 5,1% din PIB, iar pentru anul 2026, ținta legală este de 6,2% din PIB. Plata acestor restanțe ar putea reduce semnificativ spațiul fiscal disponibil pentru alte cheltuieli publice, în funcție de modul în care sunt înregistrate în deficitul bugetar.