Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat joi seara în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului de a respinge cererile magistraților privind plata restanțelor salariale. Acesta susține că hotărârea instanței europene confirmă poziția pe care a susținut-o Guvernul pe care l-a condus în cadrul acestei dispute. Pentru liderul PNL, verdictul CEDO reprezintă argumentul decisiv pentru ca Executivul să poată tranșa definitiv această chestiune controversată.
Ilie Bolojan a criticat perspectiva achitării imediate a unor sume pe care le estimează la nivelul miliardelor de lei. În contextul dificultăților economice actuale, acesta a declarat că este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat astfel de sume uriașe fără a lua în calcul impactul asupra bugetului. Fostul premier a descris această situație ca fiind o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii cetățenilor.
În cadrul argumentației sale, Ilie Bolojan a invocat concluziile instanței europene referitoare la suspiciunile de conflicte de interese. CEDO pune sub semnul întrebării anumite hotărâri luate în România, deoarece există suspiciuni că judecătorii care au dat acele decizii s-ar fi aflat în conflict de interese. Această problemă afectează credibilitatea justiției și scade încrederea în instituțiile statului, conform declarațiilor sale.
Fostul premier a susținut că instanțele și-au depășit atribuțiile prin aceste decizii. El a argumentat că deciziile privind modul de repartizare a banilor țării trebuie luate de Guvern și Parlament, în interesul întregii populații. În situația economică actuală a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu trebuie interpretată ca o încălcare a drepturilor omului de către stat.
Partidul Național Liberal a susținut că hotărârea CEDO confirmă corectitudinea poziției Guvernului Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție. PNL consideră că decizia întărește separația puterilor în stat în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Partidul a subliniat că deciziile privind eșalonarea plăților au urmărit protejarea echilibrului bugetar și că riscul conflictelor de interese trebuie analizat cu responsabilitate.
Această dispută privind drepturile salariale ale magistraților a implicat decizii de eșalonare și reeșalonare ale plăților restante, luate anterior de Executiv pentru a menține stabilitatea financiară. Magistrații care au reclamat neplata integrală a restanțelor la CEDO în anul 2024 au pierdut procesul, instanța europeană considerând cererile lor ca fiind vădit neîntemejate.