Ilie Bolojan a criticat dur procesul de generare a unui număr masiv de litigii privind drepturile salariale ale magistraților. Acesta a declarat că este imoral să existe peste 20.000 de procese pe aceste teme, având în vedere că instanțele care trebuie să le judece sunt ele însele implicate în astfel de litigii. Conform declarațiilor sale, există o direcție clară de a câștiga aceste procese, ceea ce amplifică presiunea asupra resurselor statului.
Situația financiară este extrem de critică, drepturile stabilite prin sentințe judecătorești ajungând la aproximativ 10 miliarde de lei. Datele prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern indică faptul că pentru aceste sume nu au fost încă declanșate executări. În plus, penalitățile de întârziere solicitate în aceste dosare ating deja valoarea de 2 miliarde de lei, agravând deficitul bugetar.
Această sumă de 10 miliarde de lei reprezintă aproape 0,6% din PIB, ceea ce echivalează cu întreaga creștere salarială anuală pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. Ilie Bolojan a subliniat că nicio guvernare nu poate achita astfel de sume imediat, deoarece țara pur și simplu nu dispune de acești bani. Guvernul interimar se confruntă, de asemenea, cu imposibilitatea legală de a efectua o rectificare bugetară.
Pentru gestionarea datoriei, Ilie Bolojan a propus ca viitorul guvern să eșaloneze plățile și să adopte rapid legea salarizării unitare. El a menționat că, dacă această lege ar fi fost adoptată în luna august, tipul de procese actuale s-ar fi oprit. De asemenea, lipsa respectării acestui angajament a dus la pierderea a 770 de milioane de euro din cadrul PNRR.
Pe plan juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv, pe 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Această hotărâre vizează restanțele salariale de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Executarea hotărârii trebuie făcută în termen de 10 zile, sub amenințarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Contextul financiar al României este marcat de o presiune constantă asupra bugetului de stat din cauza costurilor cu serviciul datoriei. Ilie Bolojan a menționat anterior că România plătește anual sume de 60 de miliarde de lei sub formă de dobânzi. Această evoluție indică o complexitate sporită a situației economice, în care plățile pentru restanțele salariale adaugă o povară suplimentară la costurile deja existente.