Ilie Bolojan a fost audiat de procurorii DNA în legătură cu circumstanțele unei audiențe acordate omului de afaceri Fănel Bogos în septembrie 2025. Conform unui comunicat al biroului de presă al guvernului, audierea a vizat contextul întâlnirii dintre cei doi. Ilie Bolojan a oferit explicații publice, subliniind că în cadrul acelei discuții nu s-au abordat subiecte legate de plăți sau de înlocuirea unor persoane din funcții oficiale.
Avocatul lui Fănel Bogos, Bogdan Gheorghiță, a declarat că Ilie Bolojan nu a avut nicio discuție cu clientul său, ci a fost doar prezentat de către acesta. Bogdan Gheorghiță a susținut că domnul Bogos nu a oferit niciodată mită și nu a comis niciodată trafic de influență. În cadrul declarațiilor, avocatul a precizat că nu i s-a promis nimic și că singurul aspect abordat a fost un abuz, conform informațiilor primite de la clientul său.
Dosarul de la DNA Iași vizează acuzații de trafic de influență, în care Fănel Bogos ar fi promis suma de 1,5 milioane de euro. Scopul acestor plăți ar fi fost evitarea controalelor și numirea unei persoane agregate de acesta la șefia DSV Vaslui. Această persoană ar fi avut rolul de a aproba un dosar de despăgubiri de aproximativ trei milioane de euro, solicitat de omul de afaceri după sancțiuni primite de la DSV Vaslui.
Problemele juridice ale lui Fănel Bogos au început după amenzile aplicate de DSV Vaslui pentru nereguli la fermele sale de pui. Acesta a cerut despăgubiri pentru sacrificarea și distrugerea a peste 200.000 de pui care ar fi fost afectați de salmonela. În dosar este menționat și fostul șef al PNL Vaslui, Mihai Barbu, care este acuzat că a încercat să intervină pe lângă oameni influenți pentru a-i favoriza pe Bogos.
Cazul este complicat de faptul că secretara generală adjunctă a guvernului a fost pusă sub acuzare pentru complicitate. Procurorii urmăresc să determine dacă influența a fost utilizată pentru a schimba conducerea instituției de la DSV Vaslui și pentru a facilita procesul de despăgubire. Acuzațiile se concentrează pe modul în care s-ar fi încercat manipularea deciziilor administrative în favoarea intereselor comerciale ale omului de afaceri.
Aceste investigații fac parte dintr-un context mai larg de monitorizare a integrității instituțiilor de stat și a modului în care deciziile administrative pot fi influențate de interese private. Anchetele DNA vizează adesea conexiunile dintre mediul de afaceri și funcționarii publici, evaluând dacă procedurile de control și de despăgubire sunt parcurse conform normelor legale sau dacă sunt subordonate unor presiuni externe.