Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată să ia o decizie joi în cazul recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Disputa vizează sentința Curții de Apel București din 5 mai, care obliga Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în anul 2026. Această hotărâre a fost atacată prin recurs, după ce instanța de apel a impus obligativitatea alocării sumelor, inclusiv prin rectificare bugetară.
Suma totală care ar trebui achitată magistraților se ridică la 4,8 miliarde lei, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Curtea de Apel București a stabilit că Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure aceste fonduri sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, instanța a aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sumă care este direcționată către bugetul de stat.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în data de 30 martie 2026, după ce ICCJ a formulat cererea în contencios administrativ și fiscal. Instanța de apel a stabilit un termen de executare de 10 zile de la momentul în care hotărârea devine definitivă. În cadrul procesului, Curtea de Apel a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, menținând obligația de plată.
Înainte de această etapă, premierul interimar Ilie Bolojan a încercat să soluționeze disputa prin sesizarea Curții Constituționale a României pentru un conflict juridic de natură constituțională. Totuși, Curtea Constituțională a respins cererea ca fiind inadmisibilă, argumentând că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii CCR au menționat că atribuția de a soluționa astfel de conflicte nu permite cenzurarea sau reforma deciziilor pronunțate de alte instanțe.
Ilie Bolojan a susținut că puterea judecătorească își depășește competența prin substituirea puterii executive și legislative în materie bugetară. El a argumentat că instanța nu are legitimitatea sau competența tehnică de a stabili modul de distribuție a banilor dintr-un buget general consolidat. Reprezentanții ICCJ au replicat că soluția judecătorească reafirmă reguli esențiale ale statului de drept, subliniind că hotărârile instanțelor trebuie respectate și nu pot fi contestate prin mecanisme constituționale.
Conflictul juridic dintre instituțiile statului și magistrați reflectă o tensiune profundă privind limitele competenței judecătorești în gestionarea finanțelor publice. Decizia ICCJ va avea un impact major asupra bugetului de stat și asupra modului în care sunt gestionate restanțele salariale pentru categorii profesionale de drept, determinând dacă Guvernul va fi obligat să efectueze rectificări bugetare pentru a respecta deciziile instanțelor.