Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a publicat motivarea deciziei prin care a respins recursul depus de Dominic Fritz împotriva sentinței care a constatat existența unui conflict de interese. Magistrații au menționat că fostul primar al municipiului Timișoara a acționat într-un mod conștient și deliberat, semnând referatul de aprobare a unui proiect de urbanism chiar în primele sale zile de mandat. Această decizie juridică a dus la încheierea mandatului său și la aplicarea unei interdicții de ocupare a funcțiilor publice.
Conflictul de interese a fost identificat în urma unei acțiuni desfășurate în noiembrie 2020, când Dominic Fritz a aprobat un PUZ în beneficiul unui consilier local din USR. Această persoană îi împrumutase suma de 25.000 de lei în cadrul campaniei electorale din acel an. ANI a susținut că acest act a generat un conflict de interese administrativ, deoarece creditorul campaniei a beneficiat de o decizie administrativă luată de persoana care îi era debitor.
În ceea ce privește impactul sancțiunii, ICCJ recunoaște că interdicția de trei ani este una reală și severă pentru cariera politică a lui Dominic Fritz. Magistrații au subliniat că această măsură îi blochează participarea la ciclurile electorale din 2028, 2029 și 2030, afectându-i reputația și rolul de lider de partid. Totuși, instanța a precizat că această consecință este previzibilă pentru orice funcționar public și că interdicția nu îi afectează dreptul la muncă în mediul privat.
Magistrații au respins argumentele conform cărora fapta ar fi fost lipsită de gravitate sau că nu a existat un prejudiciu material pentru municipalitate. ICCJ a considerat că aprobarea documentației de urbanism validează procesul de proiectare și permite încasarea onorariilor, reprezentând un avantaj patrimonial direct. De asemenea, instanța a menționat că, deși nu a existat o vătămare concretă a interesului public, decizia a atins încrederea publică și a creat suspiciuni de părtinire.
Dominic Fritz a susținut în proces că participarea sa la semnarea documentului a fost una formală, menită doar să asigure continuitatea procedurii în absența viceprimarilor aleși. Totuși, Înalta Curte a respins această apărare, argumentând că el cunoștea statutul de debitor față de beneficiarul indirect. Instanța a concluzionat că împrumutul electoral creează o dependență politică și personală mult mai intensă decât o datorie comercială obișnuită.
Pierderea mandatului de primar a fost accelerată de o modificare legislativă la Legea ANI, promovată de PSD și susținută de AUR. Această modificare prevede că persoanele declarate definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își vor pierde retroactiv mandatele de funcționari publici. Astfel, deși era primar de doar două zile, Dominic Fritz a fost nevoit să părăsească funcția imediat ce sentința a devenit definitivă.