Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care răspunde deciziei Curții Constituționale de a respinge sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională. Disputa a vizat plata restanțelor salariale ale magistraților, după ce Executivul a încercat să conteste procesul în care a pierdut în fața instanței supreme. Instanța a subliniat că demersul Guvernului nu a demonstrat existența unui blocaj real între autoritățile statului.
Conform comunicatului intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ICCJ susține că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă ar fi însușit-o. Mai mult, autoritatea supremă de justiție afirmă că nicio atribuție a Executivului nu a fost împiedicată în exercitarea sa. În acest context, instanța a precizat că sesizarea a pus în discuție, de fapt, dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, reprezentată de magistrați.
Instanța supremă a criticat tentativa de a folosi Curtea Constituțională ca pe o cale de atac împotriva deciziilor judecătorești. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, se află în documentul emis de ICCJ. Autoritatea a reiterat faptul că hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate prin intermediul unui conflict de natură constituțională.
Conflictul a luat naștere după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea intentată de ICCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru restanțele salariale. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a indicat o sumă de 4,8 miliarde de lei necesară pentru aceste plăți. Guvernul a susținut în sesizarea către CCR că instanța s-ar fi substituit puterilor executive și legislative în gestionarea finanțelor publice și a bugetului.
Decizia Curții de Apel prevede ca plata să fie executată în zece zile de la căpătarea caracterului definitiv. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut. Deși Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia, Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan cu majoritate de voturi.
Disputa juridică privind restanțele magistraților se încadrează într-un context de gestionare a bugetului de stat și a obligațiilor de plăți rezultate din majorări salariale stabilite retroactiv. Procesul privind plata efectivă a acestor sume de 4,8 miliarde de lei continuă în continuare să urmeze parcursul stabilit în instanță, după ce mecanismul de sesizare a Curții Constituționale a fost închis prin respingerea cererii de către judecătorii constituționali.