Înalta Curte de Casație și Justiție se pregătește să pronunțe o soluție în dosarul care vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Procesul a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea depusă de ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste drepturi, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Această decizie judecătorească vine după ce instanța supremă a amânat deja pronunțarea unei soluții de șapte ori.
Conflictul juridic implică sancțiuni severe pentru Guvernul și Ministerul Finanțelor în cazul în care plata nu este efectuată. Curtea de Apel București a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În caz de întârziere, entitățile statului riscă o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie aplicată zilnic.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că, prin această neplată, subminează legitimitatea instituțiilor judecătorești.
Guvernul a reacționat solicitând sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. De asemenea, reprezentantul Guvernului a cerut suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicitând o întrebare preliminară către CJUE. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență constituțională.
Problema plății restanțelor a apărut după ce, în 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare este aplicată retroactiv începând cu anul 2018, pentru a se alinia unor decizii judecătorești anterioare. Totuși, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Această dispută financiară reflectă tensiunile dintre puterea judecătorească și cea executivă privind gestionarea fondurilor publice. În proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie, s-a prevăzut pentru ÎCCJ suma de aproape 5 miliarde de lei pentru anul 2026. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, fiind destinată achitării drepturilor salariale restante prin rectificări.