Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi asupra recursului depus de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe care impune plata restanțelor salariale ale magistraților. Decizia vine după șase amânări ale dosarului, în care se discută necesitatea alocării unor fonduri estimate de premierul interimar Ilie Bolojan la suma de 4,8 miliarde lei. Procesul vizează drepturile salariale ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite.
Conflictul juridic a luat amploare după ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ, obligând Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a impus sancțiuni severe în cazul neexecutării, stabilind o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, a fost aplicată o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, bani care vor fi direcționați către bugetul de stat.
Guvernul, prin intermediul premierului interimar Ilie Bolojan, a încercat să oprească această obligație prin sesizarea Curții Constituționale a României pentru un conflict de natură constituțională. Ilie Bolojan a susținut că puterea judecătorească depășește competența tehnică și constituțională prin substituirea puterii executive în materie bugetară. Acesta a argumentat că instanța de judecată nu are legitimitatea de a stabili modul de distribuție a banilor dintr-un buget general consolidat.
Totuși, Curtea Constituțională a României a respins cererea lui Ilie Bolojan, considerând-o inadmisibilă. Judecătorii CCR au explicat că mecanismul conflictului juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma instituția în instanță de control judiciar. CCR a menționat că motivele invocate de Guvern vizează legalitatea și temeinicia deciziei, aspecte care trebuie valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege.
Reprezentanții ÎCCJ au reacționat afirmând că sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților. Aceștia au subliniat că un litigiu pierdut nu constituie un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate conform regulilor statului de drept. Dosarul a fost înregistrat inițial la Curtea de Apel București în martie 2026, iar instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive.
Această dispută juridică reflectă tensiunea dintre puterea legislativă și cea judecătorească în gestionarea resurselor bugetare de stat. În contextul în care Curtea de Apel București a obligat deja Executivul să aloce fondurile necesare pentru restanțele ce scad în anul 2026, decizia finală a ÎCCJ va stabili dacă Guvernul poate utiliza rectificările bugetare pentru a îndeplini aceste obligații financiare masive.