Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis joi seară o comunicare prin care precizează că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare nu poate fi interpretată ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.
Reprezentanții ÎCCJ subliniază că hotărârea instanței europene trebuie analizată în întregime, luând în considerare circumstanțele concrete ale cauzei și ansamblul considerentelor reținute de Curtea Europeană. Instituția subliniază că decizia CEDO reafirmă principii fundamentale ale statului de drept, precum obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare efectivă în sistemul juridic.
Instanța supremă a explicat că există o distincție esențială între cazul analizat de CEDO și litigiul pe care ÎCCJ l-a inițiat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. În timp ce procesul CEDO a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și impactul acestora asupra drepturilor oamenilor, litigiu actual al ÎCCJ are un obiect diferit.
În cadrul procesului propriu, instanța supremă nu contestă dreptul statului de a amâna sau de a împărți plățile în timp, ci vizează respectarea propriilor reguli. ÎCCJ dorește să determine dacă Guvernul asigură fondurile necesare pentru plata sumelor datorate, conform calendarului pe care statul însuși l-a stabilit. „Una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit”, precizează comunicatul.
ÎCCJ a menționat că decizia CEDO nu soluționează automat procesul deschis și nu stabilește dacă solicitările instanței sunt justificate, deoarece cele două cauze se bazează pe temeiuri juridice distincte. Instituția a îndemnat la o dezbatere publică bazată pe conținutul efectiv al deciziei, evitând interpretările selective sau extrapolările care depășesc limitele cauzei examinate de Curtea Europeană.
Contextul acestui conflict juridic este marcat de faptul că CEDO a respins anterior plângerile a șase magistrați români care contestau eșalonarea restanțelor salariale. Această hotărâre a intervenit în timpul unei dispute mai largi privind plata drepturilor salariale ale magistraților, în care este implicată și ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu autoritățile statului.