Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor în cazul restanțelor salariale ale magistraților. Prin această decizie, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să achite drepturile salariale restante. Miza financiară a acestui proces este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Agerpres.
Curtea de Apel București impune Guvernului și Ministerului de Finanțe să execute decizia în termen de 10 zile de la data la care aceasta devine definitivă. În cazul în care plata nu este efectuată la timp, se aplică penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, instanța a stabilit o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în plata sumelor datorate.
În cadrul procesului, președintele instanței, Lia Savonea, a susținut că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Înalta Curte a acuzat totodată Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor prin neplata acestor drepturi.
Reprezentantul Guvernului a solicitat suspendarea procesului până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cerând o întrebare preliminară către CJUE. De asemenea, s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a analiza dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Guvernul susține că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare se aplică retroactiv începând cu anul 2018, însă Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Această dispută juridică reflectă tensiunea dintre puterea judecătorească și cea executivă privind gestionarea resurselor publice. Conflictul a dus la solicitarea unor interpretări constituționale privind limitele competenței instanțelor de a impune cheltuieli din bugetul de stat. Decizia finală a ÎCCJ obligă acum statul să realizeze rectificări bugetare pentru a acoperi plățile datorate magistraților.