Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

ÎCCJ a respins definitiv contestarea procedurii de numire a Liei Savonea în funcția de președintă

Instanța a invocat lipsa de interes pentru a refuza examinarea fondului cererii depuse de Comunitatea Declic.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

ÎCCJ a respins definitiv contestarea procedurii de numire a Liei Savonea în funcția de președintă
Foto: G4Media

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, 17 septembrie 2026, respingerea cererii depuse de Comunitatea Declic privind procedura de numire a Liei Savonea în fruntea instanței supreme. Judecătorii au optat pentru aplicarea excepției lipsei de interes, o decizie care a dus la refuzul de a analiza fondul problemei de drept invocată de societatea civilă. Prin această soluție, dosarul este închis definitiv, după ce au fost respinse și solicitările de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale a României.

Procesul a fost marcat de o serie de mutări între diverse instanțe înainte de finalizarea sa. În august 2025, acțiunea a fost inițiată la Curtea de Apel Cluj, însă în decembrie 2025, ÎCCJ a admis cererea Consiliului Superior al Magistraturii de strămutare a dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, invocând teama de influență mediatică. Ulterior, între ianuarie și mai 2026, dosarul a fost trimis de Curtea de Apel Alba Iulia direct către ÎCCJ, instituția condusă de subiectul contestației, Lia Savonea.

Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic, a criticat dur decizia, numind ziua respectivă o „zi neagră pentru justiția din România”. Ea a susținut că alegerea unei excepții procedurale de către magistrați servește la evitarea judecării unui caz incomod. Conform coordonatoarei, faptul că cetățenii care au semnat petiția „Nu mai promovați judecători toxici!” sunt considerați lipsați de interes reprezintă o absurditate care subminează independența justiției.

Avocata Asociației Declic, Roxana Mândruțiu, a subliniat că sesizarea instituțiilor europene și a Curții Constituționale era necesară pentru a clarifica natura numirii la vârful instanței supreme. Ea a menționat că este esențial să se determine dacă numirea este doar o chestiune de carieră sau o garanție constituțională. În urma acestei decizii, s-a menționat posibilitatea de a sesiza Comisia Europeană pentru activarea articolului 258 din TFUE.

Demersul juridic a început în vara anului 2025, când Consiliul Superior al Magistraturii a declanșat procedura de desemnare a Liei Savonea. Comunitatea Declic a susținut campania prin care a reclamat o procedură prematură și lipsită de transparență. Avocații au argumentat că procesul vizează direct independența justiției, un aspect de interes public general care ar trebui să permită intervenția societății civile în procesul de numire.

Această decizie juridică vine într-un context de monitorizare constantă a deciziilor de la vârful sistemului de justiție din România. În perioada actuală, diverse evenimente juridice și politice sunt analizate atent de către societatea civilă, în special în ceea ce privește independența instituțiilor de stat și respectarea standardelor de transparență necesare în procesele de numire a funcțiilor înalte de conducere.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Justiție