Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut joi o decizie definitivă într-un proces împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, vizând plata drepturilor salariale restante către magistrați. Miza financiară a acestui litigiu este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalând cu circa 1 miliard de euro. Decizia vine în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, pe care autoritățile executive nu le-au achitat până în prezent.
Guvernul și Ministerul Finanțelor dispun de un termen de 10 zile pentru a pune în executare hotărârea judecătorească, sub amenințarea unor penalități de 1% aplicate pentru fiecare zi de întârziere. Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a explicat că există multiple modalități de stingere a obligațiilor bugetare față de terți. Acestea pot include plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență stabilită la un moment dat.
Victor Alistar a subliniat că pentru debitele cu o vechime de 5 ani, accesoriile raportate la debitul principal au ajuns la aproximativ 68%. Mecanismele de plată sunt prevăzute atât în Codul fiscal, cât și în Legea 500/2002, însă modul final de achitare rămâne la aprecierea Executivului. Instanța supremă critică faptul că statul recunoaște datoria prin acte normative, dar refuză asigurarea resurselor necesare pentru executarea acesteia.
Conform datelor furnizate de ICCJ, litigiile privind drepturile salariale nu sunt o problemă exclusivă a magistraților, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică. În total, peste 400.000 de persoane din diverse categorii ocupationale au solicitat recunoașterea unor drepturi salariale în instanță, dintre care 6.817 sunt magistrați. Alte categorii implicate includ 171.190 de persoane din învățământ și 30.919 cadre din cadrul MAI, precum polițiștii sau jandarmii.
Instanța acuză Guvernul de o conduită „ostentativă” și de o gestiune economică irațională, deoarece amânarea plăților adaugă peste 21% anual la datoria inițială. Victor Alistar a menționat că această practică de rostogolire a datoriilor de la un exercițiu bugetar la altul împovătează bugetul mult mai mult decât aplicarea drepturilor legale. De asemenea, ICCJ a criticat o „campanie de ură” lansată de propaganda afiliată Guvernului pentru a instiga populația.
În sistemul juridic românesc, executarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă o obligație fundamentală a statului de drept. Respectarea acestor decizii nu depinde de voința politică a Guvernului sau de prioritățile conjuncturale ale puterii executive. Această procedură asigură garantarea drepturilor recunoscute cetățenilor și menține securitatea raporturilor juridice în cadrul instituțiilor publice din România.