Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul intentat împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Această decizie judecătorească vizează drepturi rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv. Miza financiară a acestui litigiu este de aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu suma de 1 miliard de euro. Guvernul și Ministerul de Finanțe dispun de un termen de 10 zile pentru executarea deciziei, sub amenințarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat că statul poate achita aceste obligații bugetare prin diverse modalități prevăzute de Codul fiscal și de Legea 500/2002. Variantele includ plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență stabilită la un moment dat. Victor Alistar a subliniat că pentru debitele cu o vechime de 5 ani, accesoriile raportate la debitul principal ajung aproape de 68%. Instanța consideră că respectarea hotărârii nu depinde de voința politică a Executivului.
Instanța supremă a acuzat Guvernul Bolojan de o conduită „ostentativă” prin neplata drepturilor salariale către judecători. Conform ÎCCJ, statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor pentru executarea acesteia. Această abordare contravine exigențelor legalității și autorității hotărârilor judecătorești definitive. ÎCCJ susține că executarea acestor hotărâri nu reprezintă un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale, ci o obligație juridică inerentă statului de drept.
Datele statistice prezentate de ÎCCJ arată că fenomenul depășește categoria magistraților, fiind o disfuncționalitate sistemică. În total, peste 400.000 de persoane din diverse familii ocupaționale au solicitat în instanțe recunoașterea unor drepturi salariale, dintre care 6.817 sunt magistrați. Printre persoanele aflate în litigiu se numără 171.190 de angajați din învățământ, 45.367 persoane din justiție, inclusiv grefieri, și 30.919 cadre din cadrul MAI. Această cifră de 402.926 de persoane în litigiu demonstrează impactul larg al acestor probleme asupra funcționarilor publici.
ÎCCJ a criticat gestionarea economică a datoriei, menționând că eșalonarea prin ordonanțe a dus la o creștere anuală a obligațiilor de peste 21%, mult peste dobânda medie a datoriei publice de 7,4%. De asemenea, instanța a semnalat existența unei „campanii de ură” declanșată de propaganda afiliată Guvernului, care instigă populația să creadă că plata restanțelor se face în detrimentul cetățenilor. ÎCCJ precizează că plata salariilor și a pensiilor sunt obligații legale de la care se construiește bugetul, nu cheltuieli care se adaugă ulterior după alte opțiuni de oportunitate.
În cadrul sistemului de finanțe publice din România, plata drepturilor salariale restante reprezintă o componentă critică pentru stabilitatea bugetară și respectarea contractelor sociale. Deciziile judecătorești de acest tip impun statului necesitatea de a aloca fonduri pentru a evita acumularea de penalități și dobânzi care pot crește exponențial datoria publică. Gestionarea corectă a acestor plăți este esențială pentru menținerea încrederii în instituțiile statului și în securitatea raporturilor juridice dintre cetățean și autorități.