Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Această măsură a fost luată în urma deciziei instanțelor de judecată de a obliga executivul să achitie restanțe salariale stabilite prin procese. Conflictul vizează modul în care deciziile judecătorești afectează gestionarea finanțelor publice și echilibrul bugetar al statului român.
Prim-ministrul Bolojan a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Bolojan susține că puterea judecătorească își depășește sfera de competență prin obligarea Guvernului de a aloca sume masive pentru un singur sector, respectiv Justiția.
Conflictul a pris la آntindere după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, impunând plata acestor sume, inclusiv prin rectificare bugetară. În plus, există și sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet care sunt implicate în acest context financiar.
Pe lângă suma principală, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a circa 9 milioane de euro. Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive, sub amenințarea amenzilor și a penalităților. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea.
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat. Bolojan a declarat că acțiunea instanței perturbă direct echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă. Guvernul susține că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat.
Această dispută juridică intervine într-un moment în care deciziile instanțelor pot impune modificări majore în structura cheltuielilor de stat. În cadrul sistemului de guvernare, separarea puterilor este un principiu fundamental, iar conflictele de competență între autoritatea judecătorească și cea executivă pot afecta modul în care sunt gestionate resursele publice și rectificările bugetare necesare pentru menținerea stabilității economice.