Guvernul interimar a comunicat că nu are capacitatea juridică de a aloca suma de 4,8 miliarde de lei stabilită de ÎCCJ pentru magistrați. Imposibilitatea de a plăti aceste restanțe salariale este legată de absența unei rectificări bugetare, o procedură pe care guvernul în funcție de Ilie Bolojan nu o poate efectua din cauza caracterului său interimar. Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, a precizat că executivul a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac disponibile, inclusiv prin sesizarea CCR.
Decizia instanței supreme vine după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă cererea lui Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Înalta Curte a respins, de asemenea, cererea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Sentința instanței supreme este definitivă, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru restanțele salariale scadente în 2026, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Problema fondurilor pentru magistrați se adaugă la avertismentele Consiliului Fiscal privind necesitatea unei rectificări bugetare urgente. Conform legislației, legile bugetare anuale pot fi modificate prin legi de rectificare elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie, conform Legii nr. 500/2002. Consiliul Fiscal a subliniat că este necesară o intervenție chiar dacă nu există un guvern cu puteri depline, deoarece termenul legal de modificare a bugetului este iminent și critic pentru stabilitatea financiară a statului.
Sectorul sănătății este printre domeniile care riscă un blocaj major dacă nu se realizează rectificarea bugetară. Ministrul interimar Cseke Attila a avertizat că, în decurs de două-trei săptămâni, sistemul medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncționare. Această situație ar afecta atât instituțiile finanțate de Ministerul Sănătății, cât și funcționarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fiind necesară o rectificare bugetară pozitivă pentru a evita un blocaj total.
În acest context, Cseke Attila a menționat că, în absența unui guvern care să poată efectua rectificarea, singura soluție ar putea fi una prin Parlament. Totuși, ministrul a precizat că această modalitate de intervenție parlamentară vine cu anumite riscuri. Situația financiară a statului rămâne tensionată, deoarece restanțele salariale pentru magistrați reprezintă doar una dintre plățile masive care depind de modificarea cadrului bugetar actual, într-un moment în care puterea de decizie executivă este limitată.
Procedura de rectificare a bugetului de stat este reglementată prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea nr. 69/2010. Aceste norme stabilesc cadrul strict pentru modificarea resurselor în timpul exercițiului bugetar, impunând termene limită pentru elaborarea legilor de rectificare. În absența unui guvern cu mandat complet, capacitatea de a ajusta alocările pentru sectoarele critice, precum sănătatea sau plata obligațiilor judiciare, devine o problemă de stabilitate instituțională.