Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie definitivă prin care obligă Guvernul să achite imediat restanțele salariale datorate magistraților. Suma totală a drepturilor salariale restante este estimată la 1.000.000.000 euro. Această hotărâre vine ca o confirmare a deciziei anterioare pronunțate de Curtea de Apel București, stabilind obligația de plată urgentă a acestor sume către magistrați.
Conflictul juridic a luat amploare după ce, în urmă cu doi ani, Înalta Curte a stabilit că salariile magistraților au fost calculate eronat. Prin decizia nr. 43/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus ca, începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariile să fie majoreate cu 25% față de nivelul care fusese acordat pentru luna decembrie 2017. Pe baza acestei erori de calcul, magistrații au solicitat plata tuturor restanțelor acumulate.
Guvernul, condus de Bolojan, a încercat să amâne achitarea acestor sume până în anul 2026. Motivul invocat pentru amânare a fost necesitatea de a utiliza fondurile pentru acordarea unor ajutoare pensionarilor de rând, în special pentru cei cu pensii sub 3.000 de lei, care trebuiau să primească 1.000 de lei. Totuși, această propunere de amânare a fost refuzată de autorități, procesul ajungând până în instanțe.
Încercările Guvernului de a amâna plățile au trecut prin multiple etape judiciare, inclusiv prin Curtea Constituțională a României. CCR a acordat câștig de cauză Înaltei Curți, refuzând argumentele guvernului. În final, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel București, lăsând fără posibilitatea de contestație obligația de a achita restanțele salariale într-un ritm de urgență.
Consecințele financiare ale neplății imediate sunt extrem de severe pentru bugetul de stat. Orice zi de întârziere în respectarea deciziei judecătorești generează penalități de 9.000.000 de euro. Această situație pune presiune pe resursele financiare ale Guvernului, având în vedere că suma principală de un miliard de euro trebuie achitată fără nicio amânare suplimentară, conform hotărârii definitive.
Deciziile judecătorești de acest tip impun gestionarea riguroasă a fluxurilor de numerar pentru a evita penalitățile masive. În sistemul juridic românesc, astfel de obligații de plată stabilite prin decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă titluri executabile care pot afecta echilibrul bugetar, în special atunci când sunt însoțite de penalități zilnice calculate la valori foarte ridicate.