Curtea de Apel București a pronunțat achitarea definitivă a fostului general STS, Florin Mihalache, în dosarul de trafic de influență pentru care fusese condamnat anterior la închisoare. Decizia, luată de un complet condus de judecătoarea Virginia Opăriuc, anulează condamnarea de 3 ani și 8 luni impusă de Tribunalul București. Instanța a stabilit că probele nu au fost suficiente pentru a dovedi infracțiunea și că orice dubiu trebuie interpretat în favoarea inculpatului.
Acusația DNA susținea că Florin Mihalache a intervenit pe lângă Marian Vanghelie pentru a rezolva un litigiu de 1,5 milioane de euro între firmele acestora. Procurorii au susținut că fostul general a cerut un autoturism de lux, ulterior primind suma de 75.000 de euro, pe care a încercat să o disimuleze sub forma unui împrumut. Totuși, instanța de apel a considerat că versiunile prezentate de cele două părți sunt total diferite și nu pot fi confirmate.
Judecătorii au pus sub semnul întrebării credibilitatea denunțătoarei, Elena Nicoleta Diaconescu, considerând că aceasta a formulat sesizarea într-un context procesual interesat. Elena Nicoleta Diaconescu a declarat că a făcut denunțul pentru că era vizată de un dosar la DNA și că a primit sugestii de la avocați sau de la lucrătorii de la instituție. Curtea a menționat că martora și-a schimbat declarațiile și că aceasta a depus numeroase cereri de amânare în cadrul procesului.
Un alt motiv pentru achitare a fost lipsa certitudinii privind integritatea interceptărilor telefonice realizate de denunțătoare. Curtea de Apel a observat că Elena Nicoleta Diaconescu nu a înregistrat toate convorbiorile și că nu există garanția că înregistrările depuse la DNA nu au fost modificate sau alterate. Acest aspect, combinat cu faptul că martora a recunoscut că a cerut bani pentru a facilita un flagrant, a dus la respingerea probelor de către magistrați.
Florin Mihalache, care a ocupat funcția de director adjunct la STS în ultimul mandat al lui Ion Iliescu, a susținut că banii primiți în flagrant au fost o restituire a unui împrumut. El a argumentat că discuțiile despre autoturism au avut loc mult mai devreme față de cele relatate de martoră. În final, instanța a aplicat principiul in dubio pro reo, stabilind că probele nu conturează în mod cert și precis infracțiunea de trafic de influență.
Cazul acestui fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor speciale se înscrie într-un context în care sistemul judiciar este supus monitorizării constante. Deciziile Curții de Apel București sunt adesea analizate în contextul evoluțiilor din justiție, mai ales când implică figuri care au ocupat funcții de conducere în instituții de securitate națională sau când probele sunt contestate din cauza procedurilor de interceptare.