Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, a solicitat președintelui Nicușor Dan să reanalizeze sesizarea trimisă Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu legea prin care localitatea ar urma să devină municipiu. Această solicitare vine ca un răspuns la comunicatul Administrației Prezidențiale privind contestarea legii votate de Parlamentul României. Florentin Pandele a exprimat uimire și mâhnire față de decizia de a sesiza Curtea Constituțională, argumentând că schimbarea statutului administrativ este necesară pentru comunitate.
Unul dintre principalele argumente invocate de primar este discrepanța dintre datele statistice oficiale și realitatea demografică de pe teren. Deși rapoartele indică un număr de aproape 50.000 de locuitori, Florentin Pandele susține că în realitate peste 125.000 de persoane trăiesc în Voluntari. Această cifră include persoane care au domiciliul oficial în alte localități, în special în București, dar care utilizează infrastructura orașului. Edilul a menționat că există peste 50.000 de unități locative pe raza localității, comparând situația cu alte municipii care au populații mult mai mici.
Florentin Pandele a abordat și temerile legate de posibila majorare a taxelor și impozitelor locale ca urmare a schimbării statutului. Deși transformarea în municipiu ar oferi autorităților dreptul de a majora aceste obligații, primarul a subliniat că acest lucru nu este obligatoriu. Administrația locală a anunțat deja că nu intenționează să crească taxele pentru locuitori, deoarece scopul demersului nu este creșterea veniturilor prin impozite. El a reiterat că acest pas este făcut exclusiv pentru beneficiile administrative și economice.
Accesul la finanțări europene nerambursabile reprezintă un avantaj strategic major menționat de primar în cadrul argumentației sale. Statutul de municipiu ar permite orașului Voluntari să acceseze axe de finanțare din programe precum Programul Operațional Regional, care sunt destinate exclusiv municipiilor sau polilor de dezvoltare urbană. Aceste fonduri ar putea fi direcționate către proiecte de regenerare urbană, mobilitate, precum transportul public electric sau construcția de piste de biciclete, și pentru dezvoltarea infrastructurii locale necesare creșterii demografice.
În ceea ce privește lipsa unor facilități specifice, precum sediile universitare sau un depozit de deșeuri, Florentin Pandele a oferit date comparative. Din cele 103 municipii existente în România, doar circa 35 au filiale de universități și doar puțin peste 40 dispun de un depozit de deșeuri. Primarul a explicat că proximitatea față de București și de universități precum Universitatea Tehnică de Construcții București sau Academia de Poliție face ca sediile academice să fie la o distanță de doar 4-8 km de Voluntari.
Procesul de modificare a statutului administrativ al localităților în România este reglementat prin legi specifice care definesc criteriile de demografie și infrastructură. În contextul politică administrativă, deciziile Curții Constituționale pot influența modul în care orașele își dezvoltă capacitatea de a gestiona fonduri europene și de a implementa proiecte de urbanizare pe termen lung.