Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, a declarat vineri, 6 noiembrie, că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale a atras atenția comunității internaționale asupra pericolelor reprezentate de tehnologiile digitale. Afirmațiile au fost făcute în cadrul reuniunii de lucru intitulată „Societatea informațională și democrația constituțională”, unde au participat reprezentanți ai diverselor jurisdicții constituționale.
În cadrul discursului său, Elena-Simina Tănăsescu a evidențiat faptul că hotărârea Curții Constituționale a României din decembrie 2024, prin care întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României a fost invalidat, a pus în lumină vulnerabilitățile mecanismelor democratice. Președinta a menționat că, deși nu este un caz singular, acest eveniment a semnalat lumii riscurile asociate inteligenței artificiale și ale componentelor societății informaționale.
Elena-Simina Tănăsescu a insistat asupra rolului fundamental al Constituției în limitarea și încadrarea puterii politice pentru a preveni concentrarea acesteia în mâinile unei persoane sau a unui grup. Ea a susținut că esența democrației constituționale constă în respectarea statului de drept și în aplicarea valorilor care unesc societatea, proces care trebuie garantat atât în perioade de stabilitate, cât și în vremuri tulburi.
Pentru a ilustra intervenția instanțelor constituționale asupra proceselor electorale, președinta CCR a oferit trei exemple europene relevante. Aceasta a amintit decizia Curții Constituționale a Austriei de a relua al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016, precum și situația din Bulgaria, unde Curtea Constituțională a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024, în martie 2025.
Deși dezvoltarea tehnologică poate oferi oportunități prin creșterea transparenței și a accesului la informație, Elena-Simina Tănăsescu a avertizat asupra unor efecte secundare negative. Președinta a subliniat că societatea informațională poate duce la o mercantilizare a atenției umane, solicitând o protejare atentă a valorilor constituționale în fața noilor provocări aduse de tehnologie și de modul în care acestea influențează procedurile democratice.
Jurisdicțiile constituționale din Europa exercită un control esențial asupra validității proceselor de guvernare și a respectării normelor fundamentale de organizare a statului. Prin intervențiile lor asupra rezultatelor electorale sau a procedurilor de vot, aceste instanțe asigură menținerea echilibrului de puteri și previn orice tentativă de subminare a ordinii democratice prin metode neconvenționale sau manipulări ale sistemelor de informare.