Procesul în care Dan Vîlceanu este judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru purtare abuzivă, ultraj și tulbarea ordinii publice a început. În cadrul primului termen de judecată, s-au stabilit pretențiile financiare ale fostului deputat Florin Roman, care solicită daune pentru traumele fizice și morale suferite în urma incidentului de la Parlament. Suma totală de care acesta pretinde răspundere civilă este de 500.000 de lei.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au prezentat detalii despre starea de fapt, care datează de pe 21 mai 2024. Conform rechizitoriului, în timpul unei ședințe de plen în Camera Deputaților, Dan Vîlceanu ar fi avut o ieșire agresivă asupra lui Florin Roman. Acesta din urmă a fost imobilizat, iar ulterior, în holul Parlamentului, s-a produs o a doua agresiune, în care fostul oficial ar fi încercat să muște victima de nas, ureche și gât.
În cadrul audierilor, instanța a menționat că evenimentul a inclus și lovirea victimei cu genunchiul în zona nasului. Dan Vîlceanu a declarat că nu dorește să recunoască integral acuzațiile și a solicitat ca procedura să se desfășoare în regim normal, nu simplificat. Acesta a susținut că raportările media au fost exagerate și că incidentul a fost o îmbrâncire reciprocă între persoane care aveau o relație de aechitate, negând mișcările de tip jiu-jitsu menționate în raportări.
Avocatul lui Florin Roman a solicitat admiterea probei cu martorul Gabriel Andronache, care ar putea nuanța suferințele trăite de acesta. Instanța a anunțat că urmează audierea a șase martori, pe baza declarațiilor care au stat la baza acuzațiilor formulate de procurorii de la PICCJ. Primul termen de audieri este stabilit pentru data de 27 octombrie, când vor fi citați martorii Ciprian Ciubuc și Dumitru Florian Emil.
Incidentul a fost înregistrat de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului, documentând momentul în care Dan Vîlceanu l-ar fi lovit pe Florin Roman. Conform documentelor, faptele au provocat leziuni traumatice la nivelul nasului, necesitând îngrijiri medicale. Deși deputații beneficiază de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aceasta nu acoperă faptele care nu au legătură cu exercitarea mandatului, precum acte de violență sau tulbarea ordinii publice.
Cazul se încadrează într-un context de protecție a autorității publice, unde deputații sunt considerați purtători de autoritate de stat. Conform legislației, deși imunitatea protejează opiniile politice, aceasta nu previne urmărirea penală pentru acte de violență fizică. Acest aspect este relevant în contextul procedurilor juridice care vizează comportamentul oficialilor în timpul exercitării mandatului în cadrul instituțiilor statului.