Curtea Militară de Apel București urmează să analizeze, marți, 13 octombrie 2026, apelul împotriva deciziei Tribunalului Militar București prin care foștii șefi ai Jandarmeriei Române au fost achitați. Termenul de judecată este fixat la doar trei zile după data la care a intervenit prescripția răspunderii penale în acest dosar. Magistrații vor analiza dacă decizia de achitare a inculpaților este validă sau dacă procesul trebuie să urmeze o altă cursă juridică.
În cadrul procesului, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost acuzați de abuz în serviciu, infracțiune care se pedepsește cu închisoare între 2 și 7 ani. Conform Codului Penal, termenul de prescripție pentru fapte cu pedepse între 5 și 10 ani este de 8 ani. În acest caz, prescripția a intervenit pe 10 octombrie 2026, ceea ce înseamnă că la termenul de marți, Curtea Militară de Apel București va constata formal încetarea procesului penal.
Inculpații vizați de apelul depus sunt Laurențiu Valentin Cazan, Ionuț Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoș și Laurențiu Cristian Ciobanu. Laurențiu Valentin Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual, în timp ce Gheorghe Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile au fost acuzați de abuz în serviciu. Laurențiu Cristian Ciobanu a fost trimis în judecată pentru complicitate la purtare abuzivă, însă a fost achitat de instanța de fapt.
Comunitatea Declic, care susține peste 300 de victime ale violențelor din 10 august 2018, a anunțat că va acționa statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Reprezentantul Declic, Cătălina Hopârteanu, a declarat că acțiunea la CEDO va fi introdusă imediat ce instanța din România va pronunța o hotărâre definitivă. Victimele vor reclama faptul că statul a tergiversat nejustificat ancheta timp de peste opt ani, încălcând dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Dosarul a fost inițial clasat de procurori în anul 2020, însă ancheta a fost redeschisă la inițiativa lui Ioan Crăciuneanu. Expertizele tehnice realizate de experți ai MApN au indicat utilizarea unui arsenal periculos în timpul intervenției, incluzând 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen și 316 cartușe. Aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave, sute de persoane având nevoie de îngrijiri medicale imediate.
Acest proces de justiție se desfășoară într-un context de tensiuni politice și economice în România, în care deciziile instituțiilor statului sunt monitorizate atent. În timp ce procesul penal pare să se încheie prin prescripție, dreptul victimelor de a solicita despăgubiri materiale și morale rămâne deschis prin disjungerea laturii civile sau prin trimiterea dosarului către instanțele civile.